luni

8 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

24 noiembrie, 2020

În cel mult o lună de zile, România trebuie să fie finalizeze o legislație de mare impact pe mai multe paliere ale consumului: garanția pe ambalaj care urmează să fie plătită la cumpărarea produselor îmbuteliate, indiferent de tipul acestui ambalaj – PET, stică sau doză de aluminiu.

Se conturează acum un lanț de recuperare a ambalajelor care va angrena pe toată lumea – producător, retailer, consumator, iar statul român trebuie să garanteze funcționarea acestui lanț.


CursDeGuvernare.ro a organizat luni o conferință pe marginea legislației lansate în consultare publică de Ministerul Mediului, la care au participat oficiali și decidenți români, reprezentanți de marcă ai industriei afectate de apropiatele noutăți legislative și personalități străine cu expertiză în domeniu.

Un demers menit să faciliteze dialogului între actorii implicați, cu scopul de a explica intenții, de a semnala eventuale scăpări sau pentru a propune completări ale unei legislații ce încă mai poate fi perfecționată.

Soluția atingerii obiectivelor de reciclare prin introducerea unui sistem de garanție-returnare (SGR) nu este nouă, iar statele care au implementat-o deja au obținut rezultate spectaculoase, o rată de recuperare în medie de peste 80%, iar în unele țări și de 98% . România reciclează momentan aproximativ 13%, restul deșeurilor municipale își găsesc drumul în natură sau către gropile de gunoi pentru care avem deschisă deja procedură de infrigement la nivel european.

Problematica a fost adusă în discuție nu doar din perspectiva amenzilor de 200.000 de euro pe zi pe care le plătește România, ci și din cea a recuperarii milioanelor de ambalaje, rătăcite, după consum, în natură.


*

Un rezumat al intervențiilor din cadrul Conferinței online ”Sistemul de garanție-returnare a ambalajelor în România – concept, implementare impact”:

Mircea Fechet, ministrul mediului: Nu va exista o dublă impunere pentru ambalajele de băuturi care vor face obiectul sistemului de garanție-returnare

Ambalajele de băuturi care vor face obiectul sistemului de garanție-returnare (SGR) din România, pus recent în dezbatere publică, nu vor mai trebui declarate la Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) și nu vor mai face obiectul țintelor de reciclare, a explicat Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet.

”Ambalajele care vor face obiectul sistemului garanție-returnare (SGR) vor rămâne aferente sistemului, cu niște contribuții la fondul de mediu separate, cu taxe și ținte separate. Pentru SGR va exista, cel mai probabil, o contribuție care va fi dublul garanției pentru fiecare ambalaj care nu va atinge ținta pe care noi ne-o propunem. Sunt niște ținte foarte ambițioase și nu va fi o dublă impunere. Nu vor plăti și penalitate pentru neîndeplinirea țintei de SGR și pentru neîndeplinirea țintei de reciclare. Trecem cu totul ambalajele de băuturi în sistemul de garanție-depozit. Să nu se îngrijoreze nimeni din pricina asta”, a declarat Mircea Fechet.

Ministrul mediului a precizat că își propune ca legislația aferentă implementării SGR să fie publicată în Monitorul Oficial până la începutul anului viitor, pentru ca ulterior să fie realizate legislațiile secundare și terțiare prin care să fie puse la punct toate detaliile, cum ar fi condițiile în baza cărora se va alege administratorul acestui sistem.

Entitățile sau asocierile care doresc să fie desemnate administrator de sistem trebuie să dețină împreună o cotă de piață de cel puțin 30%.

Siegfried Mureșan: România va primi discount substanțial la taxa pe plastic, cred că vom plăti 60-70 milioane euro pe an

”Taxa pe plastic este în acest moment ”bătură în cuie”- intră în vigoare de la 1 ianuarie 2021, odată cu bugetul multianual. Chiar dacă ar fi întârzieri în adoptarea bugetului multianual, cred că această taxă se va aplica retroactiv”, a anunțat luni europarlamentarul român Siegfried Mureșan.

”Taxa pe plastic va genera aproximativ 6,6 mld euro pe an venituri la bugetul UE, din estimările mele România va contribui cu 120-140 milioane euro pe an. Important însă, vom beneficia de o derogare și vom primi și un discount substanțial, astfel încât contribuția anuală va fi 60-70 milioane euro pe an. Sper că efortul pe producători să fie balansat, să nu fie foarte afectați de această taxă”, a afirmat europarlamentarul.

Siegfried Mureșan a mai precizat că UE își propune ca 30 % dintre fondurile europene alocate în următorul exercițiu financiar să meargă către proiecte cu impact benefic pe mediu. ”Asta înseamnă ca 37% banii din Facilitatea de Recuperare și Reziliență să meargă pe acest tip de proiecte. În cazul României, care are alocate 30,4 mld euro, în Planul Național trebuie să existe o componentă verde extrem de puternică, mai ales că fondurile europene pot ajuta la susținerea unor costuri”, a spus Siegfried Mureșan.

”În ciuda actualei crize provocate de pandemia coronavirus, Pactul ecologic rămâne o prioritate a Uniunii Europene și aceasta va contina să acționeze pentru atingerea ambițioaselor ținte fixate. Ținând însă cont de context- știm că agenții economici traversează o perioadă grea – am cerut Comisiei Europene să reevalueze țintele de investiții pentru că este foarte important să înțelegem cât pot face actorii privați în acest nou context economic”, a declarat europarlamentarul PNL.

Don McGillivray – Director adjunct, direcția Calitatea mediului și Economia Circulară, guvernul scoțian: În Scoția, la sistemele de garanție-returnare participă și magazinele online

„În Scoția, colectăm în prezent jumătate din recipientele cu băuturi. Obiectivul este ca, după primii trei ani de implementare a sistemului de garanție-returnare, să ajunge la un procent de 90%”, a declarat Don McGillivray.

„În Scoția, obiectivele noastre sunt valabile pentru orice schemă de garanție-returnare. Vrem să creștem calitatea materialelor țintă, respectiv plasticul care este colectat în vederea reciclării. Ne interesează fiecare sticlă în parte. De asemenea, vrem să încurajăm un comportament comprehensiv în ceea ce privește aceste material”, a explicat oficialul guvernului scoțian.

Acesta a prezentat câteva elemente de bază ale sistemului de returnare-garanție scoțian. „Care sunt modelele de colectare? Vrem să avem puncte de returnare foarte numeroase, circa 17.000 de puncte. Materialele țintă sunt sticla, pet-ul, oțelul, aluminiul, dar în niciun caz polietilena de înaltă densitate, folosită pentru cutiile de lapte. Garanția a fost fixată la 20 de pence și avem deja o schemă de returnare – garanție la nivelul industriei de resort. Se poartă însă negocieri între retaileri pentru îmbunătățirea acestei scheme”, a declarat Don McGillivray.

Saulius Galadauskas, administratorul sistemului de garanție-returnare din Lituania: Dimensiunea țării nu este o problemă. Structura sistemului contează

Lituania a reușit să ajungă în foarte puțin timp de la lansarea sistemului de garanție-returnare la o rată de colectare de peste 90% a ambalajelor de băuturi, iar România ar putea să reproducă aceste rezultate, în ciuda logisticii mai complicate date de dimensiunea teritoriului, a populației și a numărului de ambalaje puse anual pe piață, este de părere Saulius Galadauskas, președinte USAD, administratorul sistemului de garanție-returnare din Lituania.

”Dimensiunea țării nu reprezintă principala problemă. Principala problemă o reprezintă structura și sistemele. Evident că și dimensiunea este importantă, dar dacă ai structura și sistemul corespunzător, poți reproduce sistemele altor țări cu același succes. Este foarte important să ai infrastructura corectă din prima zi. Consumatorii trebuie să fie fericiți, să nu existe neînțelegeri, neclarități”, a declarat oficialul lituanian.

Lituania are o populație de circa trei milione de locuitori, volumul ambalajelor de băuturi puse pe piață fiind de 660 de milioane de unități, de aproape șapte ori mai reduc decât cel din România.

Cele 2.700 de puncte de colectare de pe teritoriul Lituaniei, dintre care 1.000 automate, au permis atingerea unei rate de colectare a ambalajelor de peste 90%.

Anna Larsson, Reloop Platform: În România trebuie definite clar cum se vor pedepsi încălcările legislației în vigoare

”România este una dintre țările cu intenții ambițioase în materie de reciclare, mai ales în ceea ce privește termenele asumate. Sistemul propus de România prevede și reciclarea ambalajelor băuturilor tari și trebuie apreciat pentru că nu multă lume și-a propus asta”, a afirmat luni Anna Larsson, Director dezvoltare proiecte de economie circulară Europa, Reloop Platform.

Ca element de noutate, Anna Larsson a  precizat: ”Noul punct de măsurare al performanței în reciclare nu este foarte cunoscut în Europa în acest moment. Contează nu atât cât se colectează, ci cât ajunge la reciclare. Între cele 2 sisteme, pierderile previzionate sunt de 2 cifre, dar asta nu se aplică la sistemele de garanții, tot ce e acolo e curat”.

Din perspectivă normativă, oficialul Reloop Platform a precizat: ”Economia circulară este un principiu cuprinzător, care trebuie să fie eficient și din privința costurilor. Structura costurilor aplicată în multe țări adoptă principiul costurilor nete: cine, de ce răspunde și ce trebuie să facă. (…) Se pune și problema responsabilității, mai ales din punctul de vedere al colectării. Legislația trebuie să definească foarte bine responsabilitățile, și de colectare, și de depozitare, cum se fac plățile în sistemul de garanții.  Nu în ultimul rînd, în România trebuie definite clar cum se vor pedepsi încălcările legislației în vigoare”.

Ermis Panagiotopoulos, Federația Europeană a Apelor Îmbuteliate: Importantă este și calitatea ambalajelor colectate, nu doar atingerea țintelor

„Foarte importantă va fi nu doar atingerea țintei de colectare a ambalajelor băuturilor puse în circulație, ci și calitatea ambalajelor colectate, pentru că acest material va fi reutilizat. Iar aici nu vorbim de reutilizarea ambalajului unui detergent, ci de ambalajul unui aliment, căruia i se aplică reguli foarte stricte”, a spus luni Ermis Panagiotopoulos, Director de Sustenabilitate, Federația Europeană a Apelor Îmbuteliate.

„Aș vrea să felicit România nu doar pentru viteza cu care ar urma să implementeze sistemul de garanție-returnare ci și pentru cum a definit acest sistem. Toți factorii care au condus la succesul acestui sistem în alte țări sunt prevăzuți și în strategia românească”, a mai declarat acesta.

„România plătește în prezent sume mari pentru necolectarea deșeurilor. Fiind grec știu ce înseamnă asta pentru că am trecut prin aceeași situație”, a comentat Ermis Panagiotopoulos.

Julia Leferman, BR: Sistemul de garanţie-returnare – Alianța Producătorilor de Băuturi cere un pachet legislativ complet

”Proiectul de HG pentru stabilirea sistemului de garanţie-returnare (SGR) pentru ambalaje primare nereutilizabile este bun pentru România, este necesar pentru a putea recupera ce nu s-a făcut de 15 ani în materie de colectare/reciclare. Dar nu este singurul act normativ de care avem nevoie, ci și de adaptarea legislației primare de mediu, de ajustarea legislației fiscale, de ordinul de licențiere a operatorilor de sistem…” afirmă Julia Leferman, Director general al Asociației Berarii României, asociație membră în Alianța Producătorilor de Băuturi din România.

Julia Lefferman a precizat că industria va formula ”propuneri de rafinare a legislației”, astfel încât la final să existe ”un mecanism complet funcțional” așezat pe ”un pachet legislativ complet”.

Reprezentantul BR a reafirmat angajamentul producătorilor de a finanța costurile de început ale sistemului de garanție-returnare. ”Nu este vorba doar de ce se va vedea la comerciant, ci și de infrastructura din spate, care este mai puțin vizibilă dar este la fel de importantă”, spune Julia Leferman.

Între observațiile făcute de Julia Leferman: ”Avem nevoie de un cadru legislativ complet, de un sistem însă cu ținte realiste- e important să înțelegem că sistemul va fi eficient, dar nu va putea compensa ignorarea de mulți ani a problemei. La modul realist, țintele trebuie să rămână ambițioase, mari, dar să nu ne propunem sărim instantaneu de la 30 la 75%, ci etapizat. Sistemul trebuie să primescă șansa de a fi eficient. Mai avem nevoie de un sistem de penalități, care să dea echilibru unui sistem funcțional.”

Alice Nichita, Asociația pentru Băuturi Răcoritoare: Sistemul garanție-returnare nu reprezintă un cost suplimentar pentru consumatori, ci un stimulent să ducă ambalajul înapoi

„Noul proiect de hotărâre de guvern (privind sistemul de garanție returnare n.r) pus săptămâna trecută în dezbatere publică  nu face decât să confirme că suntem determinați și noi producătorii, alături de Guvernul României și de ministrul Mediului, să aducem discuțiile într-o zonă foarte concretă”,  a declarat Alice Nichita, președintele Asociației Naționale pentru Băuturi Răcoritoare.

„Cred că în proiectul de hotărâre de guvern la care facem referire se regăsesc principalele obiective, principii pe care le găsim și în alte state membre care au implementat sistemul de garanție-returnare. În același timp, cred că am reușit să evidențiem multe dintre caracteristicile specifice României, de care va trebui să ținem cont în faza  de implementare, fază de implementare pe care noi o vedem scurgându-se foarte rapid, începând din momentul în care legislația va fi în vigoare și în momentul în care administratorul de depozit-returnare va fi licențiat”, a mai spus aceasta.

George Bădescu, AMRCR: Ca o garanție a performanței sistemului, retailerii ar trebui să facă parte din procesul decizional

Retailerii ar dori să facă parte din procesul decizional al administrării sistemului de garanție-depozit, a declarat marți George Bădescu, director executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR).

”Ne-am dori ca și asociațiile de comercianți să fie incluse în procesul decizional care va fi definitivat în legislația secundară și terțiară. Credem că ar fi util să avem un studiu de fezabilitate care să lămurească câteva aspecte concrete. Practic acest sistem își propune lucruri foarte ambițioasă într-o perioadă foarte scurtă de timp”, a precizat George Bădescu.

În opinia sa, ar fi necesar și un studiu de fezabilitate care să lămurească mai multe aspecte tehnice.

Constantin Damov, Coaliția pentru Economie Circulară: Reciclatorii recurg la importuri, ridicând astfel țintele de reciclare din alte state europene

România are capacități însemnate de reciclare, însă companiile care activează în acest domeniu sunt nevoite să importe PET-uri, ridicând astfel țintele de reciclare ale statelor vecine, a declarat marți Constantin Damov, președintele Coaliției pentru Economie Circulară.

”România are un avantaj astăzi, având capacități însemnate de reciclare care azi sunt la dispoziția altor țări: Marea Britanie, Germania, Polonia, Ungaria, Grecia și alte țări de unde noi achiziționăm PET și ridicăm nivelul de reciclare al țării care ne trimite PET-ul, nu al României. Astăzi în România se colectează lunar 25%-30% din ce se pune pe piață – 140.000 de tone pe an. Aplicând sistemul depozit la o rată de 90%, cantitatea ar crește de trei ori. Vom ajunge la 10.000 de tone pe lună.”, a explicat Constantin Damov.

Președintele Coaliției pentru Economie Circulară a precizat că sistemul de garanție-depozit va reprezenta o gură de aer pentru reciclatori, dar și pentru industria prelucrătoare și pentru consumatori, în contextul în care municipiile au mari dificultăți în privința managementului deșeurilor.

Truls Haug, Tomra: Tehnologia este foarte potrivită pentru a bloca tentativele de fraudă ale sistemului garanție-returnare

”Automatele folosite pentru recuperarea recipientelor introduc tehnologia în sistem, tehnologie care, important, este foarte potrivită pentru a bloca tentativele de fraudă, este simplă de operat, sistemele sunt rapide, ușoare iar datele sunt colectate și transferate către un operator, zilnic sau lunar”, explică Truls Haug, Director Marea Britanie și Europa de Sud-Est, Tomra.

Truls Haug a pledat în intervenția sa pentru implementarea unui sistem care să beneficieze de tehnologii moderne.

Reprezentantul Tomra a insistat pe ideea tehnologizării sistemului de garanție returnare, prezentând pe larg avantajele: ”Tehnologia reduce timpul de manipulare și este eficintă din punct de vedere al costurilor, reduce capacitatea de stocare. Datele transmise sunt date de încredere, reducând, repet, posibilitatea de fraudă. Într-o țară ca România, manipularea manuală este predominantă, mai ales în magazine mici. Trebuie să fim deschiși să colectăm automat pe scară largă”.

(Conferința a fost transmisă live și poate fi urmărită  AICI)

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Multe din țările Uniunii Europene s-au angajat într-o goană nebună pentru achiziția de gaze naturale lichefiate (LNG), ca substitut al gazelor rusești, pregătindu-se pentru întreruperea livrărilor de către

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: