fbpx

Chestiunea

De unde ni se trage: avem cei mai puțini absolvenți specializați în Educație din UE. Cum stăm la alte domenii

România are cei mai puțini absolvenți specializați în educație din UE raportat la mărimea populației rezidente, potrivit datelor publicate de Eurostat. Din distribuția absolvenților de… Mai mult

22.11.2020

La obiect

Legislație de mare impact pusă în dezbatere: Cum va funcționa în România sistemul de garanție-returnare care va intra în vigoare la 1 aprilie 2022

Începând de pe 1 aprilie 2022, toate ambalajele de băuturi comercializate în România vor purta o garanție de 50 de bani, sumă ce va fi… Mai mult

19.11.2020

La obiect

DOCUMENT / Strategia energetică – Principalele prevederi: 3 ținte esențiale, 6 direcții de investiții, 8 obiective

Ministerul Economiei și Energiei (MEEMA) propune o ordonanță de urgență prin care să se ocolească Parlamentul pentru aprobarea „formei finale” a Strategiei energetice a României… Mai mult

19.11.2020

Chestiunea

Estimarea PIB 2020 – redusă pentru a treia oară în prognoza oficială. Observații

Estimarea pentru PIB 2020 a fost redusă pentru a treia oară consecutiv în așa-numită Prognoză preliminară de toamnă pentru rectificarea bugetară publicată de Comisia Națională… Mai mult

19.11.2020

LIVE de la 11.00 CONFERINȚA ONLINE Sistemul de garanție-returnare a ambalajelor în România – concept, implementare impact

de Redacţia , 18.11.2020


UPDATE:
Important: traducere simultană doar prin înregistrare pe formular – pentru primirea mailului de acces în zoom 

*

Un sistem care poate scăpa România de deșeurile din ambalaje și, totodată, va asigura îndeplinirea obligațiilor față de UE – în caz contrar, se așteaptă amenzi usturătoare după 1 ianuarie. Sistemul garanție-returnare pentru ambalajele băuturilor a dat rezultate spectaculoase în alte țări și se pregătește și la București. La conferința ONLINE „Sistemul de garanție-returnare în România, de la concept la implementare” organizată de CursDeGuvernare.ro vor dezbate pe acest subiect oficiali din România și Guvernul Scoției și reprezentanți ai organizațiilor din industria de retail, industria de băuturi, reciclatori și asociații europene de profil

 Dezbaterea va avea loc pe 24 noiembrie 2020, în intervalul 11.00 -13.30 și va fi transmisă  LIVE  pe CursDeGuvernare.ro și pagina de Facebook https://www.facebook.com/CursDeGuvernare.ro/

Evenimentul se desfășoară în două limbi: română și engleză.

Partenerii evenimentului: Asociația Berarii României (ABR), Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR)

Partener media: Avocatnet.ro 

Cele mai importante declarații:

Mircea Fechet, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor:

Sistemul de garanție-returnare este probabil lucrul care mă interesează în acest moment la fel de mult cum mă interesează problemele pe care le avem cu pădurile din România. Mă interesează și mai mult că în ultimele luni de zile am muncit foarte mult la acest sistem. Adevărul este că atunci când am venit la minister, din motive pe care nici astăzi nu le cunosc, am constatat că nu există nici măcar un singur rând scris în legătură cu creionarea unui act normativ care să reglementeze sistemul.

Suntem într-o fază incipientă. A fost promovat în dezbatere publică draftul de hotărâre. Aștept cu nerăbdare feedbackul entităților care vor fi impactate de acest sistem. Pe de o parte este grav că atât de târziu ne hotărâm să înființăm un astfel de sistem. Pe de altă parte, putem să beneficiem de experiența altor state membre, să înțelegem ce a funcționat mai bine, ce nu a funcționat așa încât atunci când promovăm legislația în România să ne asigurăm că respectă toate exigențele și cerințele anului în care trăim. În unele state membre astfel de sisteme au fost implementate în anul în care m-am născut.

În România, dincolo de cifrele atât de mici pe care le anunțăm, de 13-14% rată de reciclare, cifre extrem de rușinoase în comparație cu statele civilizate, serioase la acest capitol, din păcate, adevărul este că nici noi nu știm cât reciclăm. Îmi spun colegii de la Administrația Fondului pentru Mediu, care verifică modul în care se face reciclarea, îmi spun niște lucruri care mă îngrijorează profund. Că reciclarea care se face în România se face doar pe hârtie. Când verificăm cum s-a făcut, constatăm că reciclarea s-a făcut în fals, doar folosind hârtii.

Acest lucru nu generează doar un impact social, de evaziune, generează mari probleme de mediu. Toate deșeurile care se incinerează în mod ilegal în comunele din jurul Bucureștiului, am observat că multe dintre ele proveneau din deșeuri de ambalaje. Este dureros să constați, când se vorbește despre economia circulară, responsabilitatea extinsă a producătorilor, țintele ambițioase din 2030, 2050, să constatăm că în România ambalajele și reciclabilul care este o resursă extrem de valoroasă ajung la groapa de gunoi sau în depozite ilegale de deșeuri unde sunt incinerate și pun în pericol sănătatea populației. În România mor prematur din cauza poluării peste 23.000 de oameni.

În primul rând cred că sistemul trebuie să fie unul accesibil. Cetățeanul să poată să aducă înapoi recipientul de băutură la orice magazin care comercializează astfel de bunuri. Nu ar trebui să-i îngrădim accesul și dreptul de a duce înapoi ambalajele de băutură, de la magazinul clasic de la colțul blocului la magazinele uneori unice din satele foarte izolate din România. Înțeleg că spre deosebire de alte state membre, comerțul se face ușor diferit la noi. Vom lua în calcul aceste chestiuni când vom definitiva sistemul.

În al doilea rând, caracterul non-profit al sistemului. Văzând că astăzi există profit, că astăzi din responsabilitatea extinsă a producătorului se generează venit și se împart dividende, este o greșeală a trecutului din care trebuie să învățăm. Din acest motiv trebuie să ne asigurăm încă de la început că entitatea care va administra acest sistem va fi not for profit. În anumite regiuni sistemul va funcționa mai ieftin, în altele mai scump. Când discutăm de km parcurși, de dispunerea punctelor de colectare, acest lucru nu ne poate conduce decât către un sistem național ca să putem să balansăm aceste costuri și să le echilibrăm în interiorul sistemului.

Sistemul trebuie să fie transparent. Nu există niciun secret, fie că vorbim de cantități, de puncte de colectare, trebuie să știm în timp real. Statul trebuie să aibă acces în orice secundă.

Vom exista multe probleme pe care trebuie să le discutăm transparent, probleme legate de colectarea, sortarea, depozitarea și gestionarea în general a deșeurilor din România, însă sistemul garanție-depozit e un lucru care nu poate fi întârziat.

Sper să meargă foarte repede, să fie publicat foarte repede în Monitorul Oficial, la 1 ianuarie 2021. Apoi avem 45 de zile să reglementăm legislația terțiară, să desemnăm operatorul.

Ambalajele care vor face obiectul sistemului vor rămâne aferente sistemului, cu niște contribuții la fondul de mediu separate, cu taxe și ținte separate. Pentru sistemul de garanție-depozit va exista o contribuție care va fi dublul garanției pentru fiecare ambalaj care nu va atinge ținta. Trecem cu totul ambalajele de băuturi în sistemul de garanție-depozit.

Îmi doresc ca entitățile care vor participa la acest concurs de soluții și care vor veni în fața ministerului ca să fie evaluate și desemnate în măsura în care îndeplinesc condițiile, entitatea să fie alcătuită din producători așa cum spune legea, dar nu aș vrea să minimizăm rolul comercianților în tot acest lucru și mi-aș dori să existe un parteneriat pe care ministerul nu-l poate impune, dar să existe un parteneriat real între producători și comercianți urmând ca ei înșiși să își stabilească care este cota și contribuția în interiorul asociației care va participa la această procedură (de selecție a administratorului de sistem, n.r.)

Eu cred că competiția nu strică nimănui, vom stabili niște criterii foarte clare. Va trebui să existe transparență și o competiție în desemnarea administratorului de sistem. Cota minimă este de 30% din ce se pune pe piață, deci minimum 3 entități ar putea să participe la această procedură competitivă, de a fi desemnate administratori de sistem.

Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL, vicepreședinte PPE:

Combaterea schimbărilor climatice și reducerea efectelor schimbărilor climă sunt obiective majore ale Uniunii Europene. La alegerile europarlamentare din 2019, rata de prezență la vot a fost foarte mare, iar între cei prezenți la vot mulți au spus că se așteaptă la o implicare mai mare în ceea ce privește combaterea încălzirii globale, a poluării și combaterii efectelor pe care încălzirea globală le produce. În acest contezt, am spus că trebuie bsă fim mult mai ambițioși în toate aceste domenii…

venit pandemia, dar în ciuda actualei crize trebuie precizat: Pactul ecologic rămâne o prioritate și vom contina să acționăm. Green Deal nu poate fi un proiect de care să ne ocupăm când trece criza sau când nu avem altceva de făcut.

Știm că agenții economici traversează o perioadă grea și am cerut Comisiei Europene să reevalueze țintele de investiții pentru că este foarte important să înțelegem cât pot face actorii privați în noul context economic. Sigur, unii pot ține exterm de rigid la obiectivele fixate înainte de pandemie, dar noi, PPE și PNL, spunem: vrem să facem pași înainte împreună, dar fără să pierdem locuri de muncă.

În bugetul UE, ținta este definită: minimum 25% pe 7 ani, la final, în 2027, să ajungem la 30%. Ne propunem: 30 % dintre fondurile europene alocate să meargă către proiecte cu impact benefic pe mediu, asta înseamnă ca 37% banii din Facilitatea de Recuperare și Reziliență să meragă pe acest tip de proiecte. În cazul României, care are alocate 30,4 mld euro, Planul Național trebuie să aibe o componentă verde extrem de puternică, fondurile europene pot ajuta la susținerea unor costuri.

În ceea ce privește taxa pe plastic. Bugetul UE este constituit în principal din contribuții ale statelor membre și, de fiecare dată sunt probleme, sunt state nemulțumite că au contribuții mari, sau state care consideră că altele contribuie prea puțin.

Soluția e ca bugetul UE să aibă mai multe surse proprii de venit. Parlamentul European este de acord cu asta, statele membre nu prea vor, dar există un momentum pentru creșterea acestor resurse proprii pentru că trebuie să să fianțăm banii pe care UE îi va împrumuta în numele statelor membre pentru a susține eforturile de relansare economică. Trebuie, deci, să generăm surse proprii de venit.

Taxa pe plastic este în acest moment ”bătură în cuie” , intră în vigoare de la 1 ianuarie 2021, odată cu bugetul multianual. Chiar dacă ar fi întârzieri în adoptarea bugetului multianual, cred că această taxă se va aplica retroactiv.

Taxa pe plastic va genera aproximativ 6,6 mld euro pe an, din estimările mele România va contribui cu 120-140 milioane euro pe an. Important însă, vom beneficia de o derogare și vom primi și un discount substanțial, astfel încât contribuția anuală va fi 60-70 milioane euro pe an. Sper că efortul pe producători să fie balansat, să nu fie foarte afectați de această taxă.

Don McGillivray – Director adjunct, direcția Calitatea mediului și Economia Circulară, guvernul scoțian

Sistemul de garanție returnare din Scoția. În Scoția, obiectivele noastre sunt valabile pentru orice schemă de garanție-returnare. Vrem să creștem calitatea materialelor țintă, respectiv plasticul care este colectat în vederea reciclării. Ne interesează fiecare sticlă în parte. De asemenea, vrem să încurajăm un comportament comprehensiv în ceea ce privește aceste materiale.

De unde pornim? În Scoția, colectăm în prezent jumătate din recipientele cu băuturi. Care sunt modelele de colectare? Vrem să avem puncte de returnare foarte numeroase, circa 17.000 de puncte. Materialele țintă sunt sticla, pet-ul, oțelul, aluminiul, dar în niciun caz polietilena de înaltă densitate, folosită pentru cutiile de lapte. Garanția a fost fixată la 20 de pence și avem deja o schemă de returnare – garanție la nivelul industriei de resort. Se poartă însă negocieri între retaileri pentru îmbunătățirea acestei scheme. În Scoția, la aceste scheme participă și magazinele online, așadar nu doar magazinele fizice. Aș menționa și hotelurile, care pot la rândul lor să implementeze aceste scheme. Oamenii au la dispoziție două opțiuni – retunare manuală sau folosind aparate automate de colectare. Data de la care va fi implementat sistemul este iulie 2022.

Practic, putem vorbi de 2,2 miliarde de recipiente ce pot fi colectate anual, iar beneficiile nete pot ajunge la 550 de milioane de lire sterline în 25 de ani. Reducerea emisiilor de carbon ajunge la 160.000 de tone de dioxid de carbon pe an, însă și din reducerea altor deșeuri.

Taxa de manipulare trebuie să fie convenită între producător și retailer, în principal printr-un administrator de sistem. Avem o piață dominată de supermarketuri mari și e nevoie de un număr foarte mare de unități de colectare. Au existat multe dicuții cu privire la nivelul garanției și am ajuns la cobcluzia ca trebuie sa existe o sumă unică. Trebuie să fie un sistem care să îi ajute pe oameni să adopte acest sistem.

Micile magazine au înțeles beneficiul punctului de returnare și faptul că vor avea mai mulți clieni și mai mulți bani în magazin. Ne-a luat ceva să îi convingem că taxa de manipulare reprezintă un beneficiu pentru ei și se va adăuga la banii pe care îi câștigă, deci nu ii costă nimic. Tot ce înseamnă aparatură, forță de muncă, va fi acoperit ca și cost. Este un sistem în care vor exista aceleași reguli pentru toată lumea.

Saulius GALADAUSKAS, Președinte USAD (administrator SGR), Lituania

Felicitări României pentru hotărârea de a trece la modalitatea cea mai eficientă de gestionare a ambalajelor. Eu am experiență nu numai în constituirea sistemului din Lituania ci am contribuit și la construirea sistemului din Estonia. În Lituania am înființat sistemul cu trei asociații. La început a trebuit făcută legea. În rest însă, sistemul a fost constituit prin inițiativa industriei. Sunt trei asociații acolo, asociația berarilor, asociația întreprinderilor comerciale lituaniene și asociația producătorilor de apă minerală naturală. Toate acestea au o cotă de piață foarte mare, de peste 80%.

Ce tipuri de ambalaje fac parte din sistem? PET, metal, în special aluminiu, dar și fier și sticlă. Apropo, avem în acest sistem sticle de bere returnabile, la sticlă. Pentru acestea, sistemul de garanție a fost constituit în 2016. Este administrat de entități separate, dar funcționează în strânsă colaborare și consumatorul nu vede nicio diferență între un ambalaj returnabil sau unul care merge într-o singură direcție. El îl introduce în acest tip de automat, de aparat, iar ambalajele sunt sortate ulterior.

Vânzările din Lituania sunt de 660 de milioane de ambalaje de băuturi. Pentru România poate părea o cifră mică, dar nu uitați că populația noastră este de doar 3 milioane de locuitori.

La capitolul schimb de experiențe, aș vrea să subliniez că dimensiunea țării nu reprezintă principala problemă. Principala problemă o reprezintă structura și sistemele. Evident că și dimensiunea este importantă, dar dacă ai structura și sistemul corespunzător, poți reproduce sistemele altor țări cu același succes.

Este foarte important să ai infrastructura corectă din prima zi. Consumatorii trebuie să fie fericiți, să nu existe neînțelegeri, neclarități.

Noi avem 2.700 de puncte de turnare, dintre care 1.000 sunt automate. Aproape 90% din ambalaje sunt colectate prin sisteme automate.

Obligațiile producătorilor sunt să marcheze ambalajele și să pună cod de pare. Garanția este de 10 eurocenți. Este foarte important să stabilim nivelul corespunzător al garanției. Zece eurocenți reprezintă un cost puțin mai mare decât cel al sticlei goale. Dacă este mai mare există motivația pentru fraudă, de a produce ambalaje pentru a frauda sistemul de garanții.

Tot printre responsabilitățile producătorilor se numără participarea și finanțarea sistemului de garanții.

Obligațiile retailerilor sunt să strângă garanția de la consumatori și să ia ambalajele returnate de aceștia.

Circa 17% din veniturile sistemului sunt garanțiile nereturnate.

Înainte să introducem sistemul, PET-urile erau strânse în proporție de mai puțin de 33%. La doi ani de la implementare, am ajuns la 92-93%. Toate aceste materiale sunt 100% reciclate și sunt separate.

Anul trecut am colectat 2,1 miliarde de ambalaje. Anul acesta am ajuns la 2,6 miliarde.

Clienții apreciază foarte mult sistemul. 70% dintre consumatori au spus înainte de implementare că e nevoie de așa ceva. Am crezut că oamenii vor fi deranjați că trebuie să păstreze ambalajele, că nu vor avea unde să le țină. Am zis că asta o să fie o problemă. Așa am crezut.

Am constatat că 97% din consumatori au fost satisfăcuți. Facem un sondaj în fiecare an. 95% au spus că impactul asupra mediului este pozitiv. 97% au spus că este necesar. 93% au recunoscut că introducerea garanției i-a încurajat să sorteze gunoiul pe categorii cu un simț mai mare de răspundere.

Ce aș face diferit, aș fi de acord ca retailerii să aibă o altă structură a administrării acestui sistem. Au și ei un comision de mânuire, pentru mânuirea acestor deșeuri, care ar fi bine să fie un pic mai mare și este o chestiune subiectivă în mare măsură.

În al doilea an de funcționare a sistemului s-a căzut de acord ca retailerii să angajeze niște oameni de meserie care să se ocupe de acest lucru. Ei stabilesc acum ce înseamnă cost corect, un nivel de rambursare corect, iar noi respectăm această decizie. S-a făcut un model în baza căruia nu mai există niciun fel de nemulțumiri.

Un lucru pe care nu l-aș recomanda ar fi ca sistemul să nu fie foarte conservator în ceea ce privește onorariile pentru producători.

Anna LARSSON, Director dezvoltare proiecte de economie circulară Europa, Reloop Platform:

Economia circulară- UE este determinată să implementeze aceste principii. Sistemele de garanții funcționează, o arată clar datele europene. Sigur, nimeni nu se așteaptă să funcționeze totul perfect din primul an, trebuie ceva timp pentru implementare.

Noul punct de măsurare nu este foarte cunoscut în Europa în acest moment, contează nu atât ce se colectează, ci cât ajunge la colectare. Pierderile previzionate sunt de 2 cifre, asta nu se aplică la sistemele de garanții, tot ce e acolo e curat. Economia circulară- 2025 trebuie să ajungem la 25% conținut reciclat din PET. Sistemul azi, în Scandinavia, este de peste 80%.

Nu e vorba doar de cerințe cu privire la ambalaje plastic. Industria și-a luat niște angajemente, cu impact de mediu extraordinar de important.

Design ecologic- economia circulară nu este posibilă fără ambalaje de bună calitate introduse în piață. Sunt cerințe esențiale în UE care se aplică tuturor.

Sistemul de garanție funcționează în anumite state europene de multă vreme, nu e ceva nou: nu se poate introduce azi în piață ambalaj care să nu poată fi reciclat.

Trebuie să vorbim și de onorarii modulare, sunt lucruri care funcționează de mulți ani. Cine introduce ambalaje care nu sunt preferate de reciclatori, atunci trebuie să plăteasă mai mult.

Reciclarea reduce amprenta de carbon cu cca. 30% și constatăm cu bucurie că cetățenii merg cu ambalaje la reciclat din proprie inițiativă.

Economia circulară este un principiu cuprinzător, care trebuie să fie eficient și din privința costurilor. Structura costurilor aplicată în multe țări adoptă principiul costurilor nete: cine, de ce răspunde și ce trebuie să facă. Ce mai trebuie stabilit: există venituri realizate din vânzarea materialelor secundare, costruri cu ambalaje nereturnate…

Aș da ca exemplu conceptul suedez – este ușor pentru actorii din piață să pună în aplicare principiile economiei circulare. Reciclatorii primesc flux constant de marfă, producătorii locali au primit drept de refuz, se folosesc materiale reciclate și returnate pentru producerea de noi ambalaje. Procentul este de 100% ambalaje din plastic reciclat în Suedia. Percepția este peste 80% favoraboilă reciclării. În Suedia, oamenii sunt dedicați sistemului până acolo încât producătorii schimbă singuri tipul de ambalaj în funcție de preferințele clienților, care doresc reciclare simplă.

În viitor, există posibilitatea apariției ambalajelor ce pot fi reumplute. Sunt exemple minunate din Estonia… Știm că sistemele pot funcționa foarte bine cu asumarea răspunderii unui administrator de sistem

România este una dintre țările cu intenții ambițioase, mai ales în ceea ce privește termenele asumate. Sistemul prevede și reciclarea ambalajelor băuturilor tari, nu multă lume și-a propus asta

Noi am discutat despre elementele care trebuie introduse în legislațiile naționale. Sistemele naționale au impact asupra întregii țări, deci e nevoie de reglementarea multor elemente pentru ca sistemul să funcționeze. Se pune și problema responsabilității, mai ales din punctul de vedere al colectării. Legislația trebuie să definească foarte bine responsabilitățile, și de colectare, și de depozitare, cum se fac plățile în sistemul de garanții. În fine, dar nu în ultimul rînd, în România trebuie definite clar cum se vor pedepsi încălcările legislației în vigoare.

Ermis Panagiotopoulos, Director de Sustenabilitate, Federația Europeană a Apelor Îmbuteliate:

În discuțiile din deschiderea conferinței s-a s-a menționat că România se axează foarte mult pe aspectele legate de deșeuri, că există probleme legate de aceste aspecte și de aceea e important să definim sistemul de garanție-returnare, deoarece acesta nu se aplică la toate deșeurile.

În prezent, în Uniunea Europeană, 88% din apă se îmbuteliază în pet-uri, 11,8% în sticlă și 0,2% în ambalaje din aluminiu. În România, pet-urile sunt foarte importante ca ambalaj pentru apa îmbuteliată. Chiar și berea este la pet, spre deosebire de Europa Occidentală.

Până acum, exista directivă pe deșeuri, care se referea la plastic și alte tipuri de ambajale. Acum avem o legislație care se concentrează pe platic. Însă, nu e vorba doar de material ci și de calitatea materialului reciclat, deoarece acesta este reîncorporat în noile ambalaje. Este importantă deci și calitatea colectării.

Cum se face colectarea? Unele state fac colectare separată a ambalajelor, altele la comun.

Directiva pentru materiale plastice încearcă să stabilească ținte foarte înalte în ce privește colectarea. E important să ridicăm standardele. Acesta nu trebuie să fie un demers orientat spre profit.

Constantin DAMOV, Președinte Coaliția pentru Economie Circulară și Președinte CA, Green Group:

Continuăm să importăm, am și crescut importurilor, ceea ce nu este în direcția circularității.

Ca și consumator, ca și cetățean român privesc la sistemul de garanție-depozit ca la un vaccin de entuziasm împotriva depresiei colectării din România.

Ceva trebuia făcut pentru că România băltește la niște cifre peste care nu mai poate sări în ceea ce privește colectarea separată. Municipalitățile au demonstrat că nu pot face un lucru de calitate. Orașele din România nu au capitalul necesarul pentru investiții, nu au infrastructura și expertiza necesară.

Tot ca cetățean văd acest sistem ca pe o inițiativă, nu o inovație. Nu creăm ceva noi, deci este un sistem confirmat, riscurile sunt minime. Cultura poate să frâneze sau să accelereze un sistem probat în alte țări.

Pe de altă parte, noi avem și un răspuns al consumatorilor din România. IRSOP a făcut un sondaj de opinie în august și răspunsul consumatorul român a fost favorabil pentru sistem în proprorție de 96%. Teama că avem un consumator român care s-ar speria pare că nu există.

Acum, ca și circularitate. Sistemul depozit este un exercițiu de circularitate extrem de eficient. Consumatorul cumpără ceea ce își dorește, conținutul. Ambalajele rămân un material la dispoziția producătorilor. Nu se mai transformă în deșeu municipal, în invadator al spațiilor publice, rămân într-un sistem închis și rămâne acolo atâta timp cât are anumite calități și există soluții pentru reintegrarea sa pe piață. Producătorii devin consumatori de ambalaje. Piața de consum a ambalajelor este industria prelucrătoare. Iată cum economia circulară are sens și are un spațiu a ei. Nu mai implică autorități locale, decizie politică și așa mai departe.

Aluminiu poate ajunge la un preț de 1.000 de euro pe tonă.

Prin implementarea sistemului am putea atinge două ținte, una de management a deșeurilor, dar și una de reciclare, industria să-și asigure acel minim de conținut reciclat.

Un alt impact este reducerea amprentei de dioxid de carbon. Dacă în cazul Scoției la 2 miliarde de ambalaje vorbim de reducerea amprentei cu 160.000 de tone de dioxid de carbon, în cazul României, la 6 miliarde de recipiente înseamnă peste 400 de mii de tone reducere de amprentă.

Din poziția de reciclator, vom deveni un serviciul pentru producători. România are un avantaj astăzi, având capacități însemnate de reciclare care azi sunt la dispoziția altor țări: Marea Britanie, Germania, Polonia, Ungaria, Grecia și alte țări de unde noi achiziționăm PET și ridicăm nivelul de reciclare al țării care ne trimite PET-ul, nu al României.

Astăzi în România se colectează lunar 25%-30% din ce se pune pe piață – 140.000 de tone pe an. Aplicând sistemul depozit la o rată de 90%, cantitatea ar crește de trei ori. Vom ajunge la 10.000 de tone pe lună.

De asemenea, ne dorim o piață în care accesul la resursă să nu fie limitat. Cel care va administra sistemul va deveni proprietarul materialului. Este important pentru noi ca acel material să intre pe piață în condiții de acces liber. Noi reciclatorii am vrea să fim tratați egal.

Avem de o parte costurile de colectare care reprezintă costul cel mai mare în sistemul depozit.

O sticlă albastră sau una neagră este mai greu de reciclat. De asemenea, ne-am dori să nu mai fie atâtea compozite înăuntru pentru a fi mai ușor de reciclat. Industria de reciclare trebuie să investească în ultimele tehnologii pentru a obține acea calitate food grade pentru materialul reciclat.

George BĂDESCU, Director executiv, Asociația Marilor Retaileri din România:

Și noi suntem în analiza propunerii legislative. Nu aș intra în aceste detalii legate de organizarea punctelor de colectare.

În primul rând, a fost un an foarte intesn pentru toți cei implicați în această consultare pentru sistemul de depozit-garanție. Pe de altă parte, vreau să transmit aprecierea noastră pentru munca de la minister. Apreciem spiritul de colaborare pe care l-am putut observa de la partenerii din zona producătorilor. Acesta a crescut pe măsură ce discuțiile au evoluat.

Marii retaileri împreună cu comercianții mici și mijlocii, este evident că trebuie să sprijinim un sistem de gestionare a deșeurilor de ambalaje.

Ne-am dori ca si asociațiile de comercianți să fie incluse în procesul decizional care va fi definitivat în legislația secundară și terțiară. Credem că ar fi util să avem un studiu de fezabilitate care să lămurească câteva aspecte concrete. Practic acest sistem își propune lucruri foarte ambițioasă într-o perioadă foarte scurtă de timp.

Noi o să trimitem propunerile noastre către minister și rămânem în continuare deschiși. Totuți am vedea ca o garanție a performanței sistemului faptul ca retailerii ar trebui să facă parte din procesul decizional. Țintele și calendarul de implementare sunt foarte importante.

Julia LEFERMAN, Director general, Asociația Berarii României:

Ne bucurăm că multe dinte propunerile ale noastre se regăsesc în propunerea de draft de HG. Cu toții ne-am uitat la exemple de bune practici, dar înțelegem că există un specific al pieței din România, a.stfel încât trebuie să construim împreună un sistem eficient.

-La inceputul anului, berarii au creat această Alianță a Producătorilor de Băuturi din România, care acum reprezintă 70% din piața de băuturi din România. Am început acest proces de analiză și de dialog pentru a contrura un sistem eficient.

Important: Există angajamentul producătorilor de a finanța costurile de încept ale sistemului. Nu este vorba doar de ce se va vedea la comerciant, ci și de infrastructura din spate, care este mai puțin vizibilă dar este la fel de importantă.

Apreciem dialogul constructiv cu Ministerul Mediului, vom veni cu propuneri de rafinare a legislației. Trebuie să menționez că nu este singurul act normativ de care avem nevoie, ci și de adaptarea legislației primare de mediu, de ajustarea legislației fiscale, de ordinul de licențiere a operatorilor de sistem. Ne dorim să fie promovat ca un pachet și să încercăm să evităm greșelile trecute, când s-a demonstrat că o legislație imperfectă nu dă rezultate.

Proiectul este bun pentru România, e necesar pentru a putea recupera ce nu am făcut de 15 ani în materie de colectare/reciclare. Avem, și noi, nevoie de acest instrument pentru a ne atinge obligațiile asumate, dar au și consumatorii nevoie – trebuie să înțelegem că ambalajele folosite nu sunt gunoaie care se aruncă pe marginea drumului, ambalajele pot fi reciclate pentru a reintra în procesul de producție.

Ne aflăm în dialog cu guvernul, dar și cu ceilalți actori privați, care vor intra în sistem, ca să creeam un mecanism complet funcțional.

Avem nevoie de un cadru legislativ complet, de un sistem însă de ținte realiste- e important să înțelegem că sistemul va fi eficient, dar nu va putea compensa ignorarea de mulți ani a problemei- realist, țintele trebuie să rămână ambițioase, mari, dar să nu ne propunem sărim instantaneu de la 30 la 75%, ci etapizat. Sistemul trebuie să primescă șansa de a fi eficient. Mai avem nevoie de sistem de penalități, care să dea echilibru unui sistem funcțional.

Alice Nichita – Președinte, Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare:

Noul proiect de hotărâre de guvern nu face decât să confirme că suntem determinați și noi producătorii, alături de ministrul Mediului, să aducem discuțiile într-o zonă foarte concretă.

Cred că în proiecul de ordonanță de guvern se regăsesc principalele obiective pe care le găsim și în alte state membre și cred că am reușit să evidențiem multe dintre caracteristicile specifice României, de care va trebui să ținem cont în faza  de implemnetare.

Am văzut că și în Scoția au luat în calcul un orizont de implementare de 2 ani, pe o piață de 3 ori mai mică decât România. La noi vor fi circa 6 miliarde de unități colectate într-un an, fie că sunt pet, sticle sau aluminiu.

Am încercat să avem un dialog constant cu autoritățile și cu ceilalți actori, ca să gestionăm sistemul din România. Ne referim la un sistem național care să funcționeze conform principiului non for profit. Chiar dacă va fi o companie non-profit, aceasta trebuie să fie bancabilă, pentru asigurarea investițiilor inițiale, dar principalul obiectiv este să îndeplinească țintele de colectare pe fiecare ambalaj în parte.

Consumatorii trebuie să înțeleagă că aceste măsuri sunt pentru scopul comun al tuturor, și să înțeleagă ca nu este nicio nouă taxa și cost suplimentar, ci doar un incentive suficient care să îi determine să întoarca ambalajele de unde le-au achiziționat.

Truls HAUG, Director Marea Britanie și Europa de Sud-Est, Tomra:

Tomra este înființată inovativ în 1972. În prezent, suntem reprezentați pe mai multe piețe care beneficiază de automate folosite pentru recuperarea recipientelor- este important având în vedere problemele de mediu. Avem un sistem transparent, cu costuri eficientizate. Vorbim de mediu curat.

Ați spus că în România se face colectare de 30-40% și că există și sisteme ce beneficiază de tehnologii moderne, dar sunt și sisteme care nu beneficiază de tehnologie, cu returanare cu mijloace manuale. Tehn motivează. De exemplu, Norvegia, unde există 93-94% procent de returnare…

Există și sisteme de returnare de manieră manuală, dar oamenii preferă clar să folosească tehnologia. Apar și aspecte legate de siguranță- foarte important, trebuie să avem control asupra sistemului pe care îl creem, altfel nu e în regulă. Sistemul trebuie să fie deci transparent.

Tehnologia este extrem de importantă, costurile sunt eficiente. Dacă cineva încearcă să fraudeze sistemul, tehnologia este foarte potrivită pentru a bloca aceste tentative. Tehnologia este simplă de operat, sistemele sunt rapide, ușoare și, foarte important, datele sunt colectate și transferate către un operator, zilnic sau lunar.

Tehnologia ajută foarte mult. Dacă se folosesc sisteme manuale este nevoie de mulți lucrători care să suplinească ce face tehnologia. Tehnologia reduce timpul de manipulare și este eficintă din punct de vedere al costurilor, reduce capacitatea de stocare. Datele transmise sunt date de încredere, reducând, repet, posibilitatea de fraudă.

Soluțiile digitale sunt extrem de atrăgătoare pentru consumatori. Tehnologia există, pe mai multe paliere. Trebuie făcute investiții în tehnologie. Într-o țară ca România, manipularea manuală este predominantă, mai ales în magazine mici. Trebuie să fim deschiși să colectăm automat pe scară largă.

Practic, sistemul de garanție returnare schimbă modul de reciclare dacă folosim tehnologii. Folosirea de automate va conduce la o experiență mai bună a consumatorului. Sistemul este foarte ușor de folosit de către cei care returnează recipiente. Să nu uităm, toată activitatea trebuie să fie eficientă din punct de vedere al costurilor. Retailerii au obligația să intre în acest sistem.

Caliatea ambalajelor returnate- depinde de cum e construit sistemul, în prezent nu ne confruntăm cu probleme de acest tip.

AGENDA EVENIMENTULUI (Speakeri confirmați):

Moderator: Andreea PAUL, Conf. Univ. dr., ASE, președinte INACO

11.05 – 11.20 Mircea FECHET, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor

  • Elementele cheie legislative propuse în România în vederea implementării SGR

11.20 – 11.35 Siegfried MUREȘAN, Europarlamentar, Vicepreședinte PPE

  • Contextul legislativ European pentru gestionarea ambalajelor de băuturi. Ce este și cum se aplică taxa pe plastic?

11.35 – 11.50 Don MCGILLIVRAY, Director adjunct, direcția Calitatea mediului și Economia Circulară, Guvernul scoțian

  • Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) în Scoția – obiective și cadrul legislativ

11.50 – 12.05 Saulius GALADAUSKAS, Președinte USAD (administrator SGR), Lituania

  • Oportunitățile și provocările SGR în Lituania. Cum a ajuns Lituania de la o rată de colectare de 34% la 92%?

12.05 – 12.15 Anna LARSSON, Director dezvoltare proiecte de economie circulară Europa, Reloop Platform

  • Implementarea principiilor economiei circulare prin sistemele de garanție-returnare pentru ambalajele de băuturi

12.15 – 12.25 Ermis PANAGIOTOPOULOS, Director de Sustenabilitate, Federația Europeană a Apelor Îmbuteliate

  • Sisteme de colectare eficiente pentru atingerea obiectivelor europene

12.25 – 12.35 Constantin DAMOV, Președinte Coaliția pentru Economie Circulară și Președinte CA, Green Group

  • Impactul sistemelor de colectare a ambalajelor de băuturi în industria reciclării

12.35 – 12.45 Julia LEFERMAN, Director general, Asociația Berarii României

  • Rolul industriei de băuturi în designul sistemelor de gestionare a ambalajelor din România

12.45 – 12.55 Alice NICHITA, Președinte, Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR)

  • Responsabilitate socială corporativă prin implementarea SGR

12.55 – 13.05 George BĂDESCU, Director executiv, Asociația Marilor Retaileri din România

  • Organizarea punctelor de preluare a amabalajelor de la consumatori, în SGR

13.05 -13.15 Truls HAUG, Director Marea Britanie și Europa de Sud-Est, Tomra

  • Transparența, integritatea și eficiența în design-ul, implementarea și operarea sistemelor de garanție-returnare

13.15 – 13.30 Q&A / Concluzii

! Doar dacă vă înregistrați veți primi pe e-mail acces la traducerea simultană și puteți adresa o întrebare speakerilor. Vă invităm să vă înscrieți aici: Cei care doresc să adreseze întrebări speakerilor sau să semnaleze probleme cu care se confruntă o pot face prin înscrierea în acest formular:

Întrebările transmise prin formular au prioritate în cadrul dezbaterii.

ARGUMENT

În anul 2020 România a accelerat procesul de analiză al elementelor definitorii pentru o legislație care să asigure un cadru necesar schimbărilor majore ale modului în care gestionăm problematica deșeurilor de ambalaje de băuturi. În mai puțin de două luni trebuie să fie oficializată legislația și să se  iasă din paradigma paradoxală care o caracterizează: ”economie circulară fără reciclare”.

Soluția aleasă de autorități, ce va ieși în curând pe masa dezbaterii, va avea un impact mare pe mai multe paliere ale consumului: se vor repoziționa față de problema gestionării ambalajelor, producătorul, retailerul și consumatorul final, – în jurul unei noutăți care va îmbunătăți mecanismul existent.

Este vorba de garanția pe ambalaj, plătită la cumpărarea produsului  – de o valoare adecvată cât să stimuleze returnarea recipientului, dar să nu încurajeze frauda.  Se naște, astfel, un lanț de recuperare a ambalajelor care va angrena pe toată lumea: iar statul român trebuie să aducă la nivel funcțional acest lanț.

Soluția atingerii obiectivelor de reciclare prin introducerea unui sistem de garanție-returnare (SGR) nu e nouă, iar statele care au implementat-o deja au obținut rezultate spectaculoase, o rată de recuperare în medie de peste 80%, iar în unele țări și de 98% .

România reciclează momentan aproximativ 13%, restul deșeurilor municipale își găsesc drumul în natură sau către gropile de gunoi pentru care avem deschisă deja procedură de infrigement la nivel european.

Conferința organizată de CursDeGuvernare.ro aduce în discuție, această problemă: nu doar din perspectiva amenzilor de 200.000 de euro pe zi pe care va trebui să le plătească România, ci, în primul rând, din cea a recuperarii milioanelor de ambalaje, rătăcite, după consum, în natură; și de necesitatea conștientizării de către actorii implicați a faptului că reciclarea nu e un moft, ci o necesitate, care să funcționeze logic, simplu, și chiar comod.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.11.2020

Lăsați un comentariu


Digital

Memorandum: SRI demarează un proiect nou pentru protecția infrastructurii IT&C critică pentru siguranța națională în valoare de 200 de milioane de lei

Vladimir Ionescu

Serviciul Român de Informații (SRI) a inițiat un proiect de dezvoltare a nivelului de protecție a infrastructurilor IT&C cu valențe critice pentru securitatea națională, în… Mai mult

Europa

Viktor Orban respinge compromisul cu UE acceptat de Polonia – își menține veto-ul împotriva bugetului UE

Iulian Soare

Guvernul maghiar respinge în continuare orice condiționare a bugetului UE de respectarea statului de drept, a anunțat vineri premierul Viktor Orban, scrie Deutsche Welle. Prin… Mai mult

Stiri

OMS ia în calcul posibile ”certificate electronice de vaccinare” pentru călătoriile internaționale

Iulian Soare

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) nu recomandă emiterea de „paşapoarte de imunitate” pentru cei care s-au vindecat de Covid-19, însă analizează perspectivele folosirii unor „certificate… Mai mult

Just Business

Încep înscrierile în Programul Electric Up pentru IMM-uri și HoReCa

Adrian N Ionescu

Vineri, 4 decembrie, au început înscrierile pentru programul de granturi Electric Up dedicat IMM-urilor şi domeniului HoReCa pentru instalarea de panouri fotovoltaice, pe platforma informatică… Mai mult

Stiri

Șeful Biroului de Operațiuni Speciale Brașov, reținut de DNA – într-un dosar cu achiziții de echipamente medicale

Vladimir Ionescu

Un număr de 12 persoane – printre care și  șeful Biroului de Operațiuni Speciale Brașov  – au fost reținute în dosarul referitor la achiziții de… Mai mult

Just Business

Document / CERT-RO va fi înlocuit de Directoratul Național de Securitate Cibernetică. Printre atribuții, siguranța rețelelor 5G

Vladimir Ionescu

Guvernul urmează să aprobe în şedinţa de vineri un proiect de ordonanţă de urgenţă privind înfiinţarea Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică, ca instituţie publică, cu… Mai mult

Europa

Președintele Exim Bank SUA – vizită în România pentru pregătirea finanțării proiectelor energetice

Adrian N Ionescu

Kimberly Reed (foto), președintele Exim Bank SUA, va veni la București, luni, pentru a discuta detaliile proiectelor de finanțare a investițiilor în sistemul energetic românesc.… Mai mult