vineri

26 aprilie, 2024

Just Business

O interfață între Economie și viața afacerilor

25 noiembrie, 2020

În contextul în care Comisia Europeană a stabilit că digitalizarea este una dintre cele 6 politici prioritare și a recomandat statelor membre să aloce minim 25% din fonduri către ”digital”, Iulian Stanciu, CEO eMAG, consideră că acum este momentul ca România să își propună un salt semnificativ în clasamentul DESI.

Pentru a crește rapid în DESI, putem implementa ușor câteva lucruri, spune Iulian Stanciu, care a avansat și cinci propuneri de impact, pe care le-a argumentat. Aceste propuneri sunt:

  • Folosirea datelor în luarea deciziilor
  • Aplicarea unei strategii pentru trasformare digitală a intreprinderilor
  • Dezvoltarea competențelor digitale ale populației
  • Folosirea semnăturii electronice simplă și avansată
  • Cartea de Identitate electronică cu certificat pentru semnătură electronică

”Dacă în alte domenii ne poate fi greu sa  ajungem la o poziție bună în Europa, sau în lume, în economia digitală putem fi lideri, putem exporta valoare adăugată mare. Suntem în mijlocul unei revoluții economice, cea digitală, și avem șansa să recuperăm rapid decalajele de dezvoltare față de statele Occidentale. Șansa noastră este să producem tehnologie, să folosim creativitatea pe care o avem și competențele în matematică și informatică pentru a exporta valoare adăugată mare și pentru a deveni hub regional”, afirmă Iulian Stanciu.

CEO eMag a vorbit miercuri, la conferința organizată de cursdeguvernare.ro cu tema: ”Digitalizare + tehnologie = economie digitală: O strategie”, despre potențialul sectorului IT&C  în dezvoltarea economiei românești, care ar trebui privit drept prioritate strategică națională.

Cele mai importante declarații făcute de Iulian Stanciu:

  • Contextul tehnologic global- Companiile tech conduc clasamentul global din punct de vedere al capitalizării. Au depășit băncile, au depășit companiile din energie și cele de retail. Primele 7 din topul mondial al companiilor (5 din SUA și 2 din China), depășesc cu mult valorile înregistrate în urmă cu un an. Apple a trecut de 2.000 miliarde, Microsoft- 1.600, Amazon-1.570, Google- 1.200, Tencent 850 miliarde, Facebook 790, Alibaba 750. Vedem în aceste companii cum tehnologia disrupe toate verticalele, de la publicitate și comerț la educație, banking, sănătate, agricultură și administrație.
  • Vedem 4 modele de Internet: modelul american , chinezesc, indian și cel european.
  • În SUA, vedem un model bazat pe inovație, susținut de un sistem de antreprenoriat foarte bine alimentat prin cultură, prin școală și sisteme de finanțare și piață de capital care asigură redistribuția valorii create de aceste companii înapoi în societate. În SUA există reglementare slabă, târzie- ei lasă companiile să se dezvolte și apoi intervin, dacă e cazul. Există libertate de exprimare garantată, care vine cu plusuri, dar și cu minusuri- vedeți problemele cu fakenews, și avem investiți masive în cercetare.
  • Modelul din China- statul deține și controlează infrastructura Internet, cu acces total la date. Au un focus pe economie digitală încă de acum 25 de ani, și-au dat seama că această economie digitală va deveni un pilon de bază geo-starategic. Au suport mare pentru pentru creșterea globală organică a campionilor locali, o reglementare ca în SUA, slabă sau târzie. Sunt un challenger global, prin investiții masive în educație, cercetare, infrastructura viitorului
  • Al treilea model: India. Ei au venit cu o viziune nouă data, au numit-o ei rich country- beneficiile din exploatarea datelor sunt împărțuite cu utilizatorii. Pentru asta au construit un  sistem, denumit ADAR, în care 1,3 miliarde de oameni, toată populația, sunt înregistrați. Astfel, elimină prezența fizică, elimină hârtia. Au dezvoltat plățile în timp real, la fel cum se trimit mesaje text, stocarea digitală, au digitalizat interacțiunile stat-cetățean. Fiecare deține un cont de gestionare a accesului la date, un cont de sănătate etc.
  • Modelul european- O infrastructură de Internet de tip american, vedem sisteme de operare, motoare căutare, soft, americane, și, din păcate, vedem cum UE a rămas în urmă, cu puține companii mari și fără un plan clar de dezvoltare pe termen lung. Vedem în continuare multe bariere pentru construcția pieței comune. În schimb, avem reglementare foarte puternică, dar încă nu se văd beneficiile pentru cetățeni. Chiar dacă SUA sau China au început acum să reglementeze mai puternic tehnologia, campionii lor naționali au dimensiunea necesară să se adapteze rapid. Companiile de tehnologie europene au nevoie de reglementare mai relaxată pentru a se putea dezolta, iar în contextul reglementărilor puternice tot companiile străine sunt avantajate.
  • Economia digitală în România- poate fi prioritate strategică pentru dezvoltare. Economia digitală este prezentă în fiecare verticală- comerț, educație, transport etc. Nu este doar verticala de IT&C pe care o vedem în statistici. ANIS, asociația patronală a industriei de soft și servicii din care facem parte, va veni cu un studiu, noi estimam că economia digitală deja contribuie cu peste 10% din PIB. De exemplu: Emag, care face parte din economia digitală, nu e prinsă în ITC, ci la comerț. Probabil, Uber e prinsă în sectorul de transport etc.
  • În economia digitală avem jucători mari care produc valoare în România. Pe lângă multinaționalele americane care aduc beneficii României, avem companii românești care aduc valoare adăugată mai mare prin dezvoltarea de proprietate intelectuală în România. Să le numim multinaționale românești: Bitdefender, eMag, UiPath…
  • Având în vedere costurile de producție mici în Asia, România trebuie să exporte produse in valoare de miliarde de euro nu cu TIR-ul, așa cum se mai discută, zic eu, populist, ci prin fibră optică. În Asia se muncește mult- costul pe operațiune e și de 10 ori mai mic decât în România. Șansa noastră este să producem tehnologie, să folosim creativitatea pe care o avem și competențele în matematică și informatică pentru a exporta valoare adăugată mare și pentru a deveni hub regional. Bucureștiul, Cluj, Iași pot deveni ”Silicon valley” al UE.
  • Clasamentul DESI, România este pe locul 25/27. Partea bună- avem mult de crescut. Pentru a progresa, ar trebui să fie asumat un obiectiv de creștere- de 3 locuri pe an, să spunem. Sunt 5 componente în DESI, în una stăm binișor- infrastructură digitală, în rest….
  • Momentul este acum. CE a stabilit că digitalizarea este una dintre cele 6 politici prioritare. Există și recomandarea Comisiei de a aloca minim 25% din fonduri către digital. Dacă vrem să reducem decalajele față de vest ar trebui să pariem pe digitalizare. Pentru a crește rapid în DESI, putem implementa ușor câteva lucruri. Am cinci idei, cu impact destul de mare:
  • 1 Folosirea datelor în luarea deciziilor. L-am folosit și la eMag și ne-a ajutat mult în dezvoltare. Deciziile se iau în baza datelor clare, nu în baza unor percepții
  • 2 Raportul DESI 2020 se atrage atenția că nu există o strategie pentru trasformare digitală a intreprinderilor. Trebuie să facem asta, să ajutăm IMM să se digitalizeze
  • 3 Dezvoltarea competențelor digitale ale populației. Problema este și una socială, mulți rămân în urmă odată cu accentul pus pe online
  • 4 Folosirea semnăturii electronice simplă și avansată. Legislația veche ar trebui abrogată, nu trebuie să rămânem blocați în noțiunea de semnătură electronică calificată. Ne trebuie un cadru legislativ care să încurajeze folosirea tuturor tipurilor de semnătură electronică pentru că nu tot ce semnăm necesită gradul de siguranță oferit de semnătura calificată. Semnătura electronică va sprijini  dezvoltarea economiei digitale pentru că vom putea aduce online mult mai multe servicii
  • 5 Cartea de Identitate electronică. Faptul că a fost adoptată legea este un mare pas înainte. Daca această carte electronică nu va avea înscris, încă de la eliberare, un certificat pentru semnătură electronică, demersul este aproape inutil.
  • Dacă în alte domenii ne poate fi greu sa  ajungem la o poziție bună în Europa, sau în lume, în economia digitală putem fi lideri, putem exporta valoare adăugată mare. Suntem în mijlocul unei revoluții economice, cea digitală, și avem șansa să recuperăm rapid decalajele de dezvoltare față de statele Occidentale.
  • La nivelul statului, ar trebui să avem o strategie, plecând de la o viziune. Anumite zone trebuie puse in față. Ar trebui să pariem pe digitalizare, pe educație, pe antreprenoriat, pe agricultură, pe industrie, pe energie. Restul să fie lăsate să se dezvolte normal.
  • Am investit foarte mult în tehnologie. În noua economie, bunurile pe care le avem sunt intangibile, nu mai sunt clădiri, utilaje, etc, ci tehnologie, proprietate intelectuală, brand. Astea nu se pot deprecia în 25 de ani… Cred că am investit peste 250 mil eur în tehnologie și asta ne ajută să creștem controlat și profitabil.

(Conferința a fost transmisă live și poate fi urmărită  AICI)


citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Retragerea doctorului Cîrstoiu din cursa pentru primăria Capitalei arată nu...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: