La aproape 2 luni de la adoptarea în guvern a unui memorandum privind modificarea legislației în domeniul achizițiilor publice, Agenția Națională pentru Achiziții Publice a lansat luni în dezbatere publică proiectul unei OUG care va oferi statului baza legală să refuze participarea companiilor chineze la licitația unor proiecte strategice pentru România.
Apariția acestui proiect de OUG a fost precedată de schimbarea șefului ANAP, Eugen Cojoacă, care a refuzat să promoveze proiectul de OUG decis prin Memorandum.
Eugen Cojoacă, numit în funcție în ianuarie de premierul Cîțu, a fost înlocuit pe 19 martie cu Liviu Bostan (fost președinte al Institutului Național pentru Administrație), care a promovat proiectul de OUG pe 21 martie.
(Descărcați AICI proiectul de OUG)
Adoptarea acestui proiect va marca a doua decizie majoră a României – în total acord cu recomandările Comisiei Europene – de a respinge implicarea companiilor chineze în domenii strategice, după legislația privind securitatea rețelelor 5G care deja a provocat reacția Beijingului.
România se aliniază reglementărilor europene în materie
La data de 24 iulie 2019, Comisia Europeană a dat publicității Orientările privind accesul ofertanților și al bunurilor din țările terțe pe piața achizițiilor publice din UE, o piață estimată la valoarea de 2 trilioane de euro anual.
În respectivul document se precizează: ”Operatorii economici din țări terțe, care nu au un acord care să prevadă deschiderea pieței de achiziții publice a UE sau ale căror produse, servicii și lucrări nu intră sub incidența unui astfel de acord, nu au acces securizat la procedurile de achiziții din UE și pot fi excluși”.
Citiți și: ”Siegfried Mureșan: Nu vreau ca banii UE să finanțeze achiziții strategice europene de către Rusia sau China”)
Principala prevedere a poiectului de OUG promovat de ANAP este cea care descrie operatorul economic astfel:
”orice persoană fizică sau juridică, de drept public ori de drept privat, sau grup ori asociere de astfel de persoane, inclusiv orice asociere temporară formată între două ori mai multe dintre aceste entităţi, care oferă în mod licit pe piață executarea de lucrări, furnizarea de produse ori prestarea de servicii, și care este/sunt stabilită/stabilite în:
- i)un stat membru al Uniunii Europene;
- ii)un stat membru al Spațiului Economic European (SEE);
- iii)țări terțe care au semnat și ratificat Acordul privind Achizițiile Publice (AAP), în măsura în care contractul public atribuit este acoperit de anexele și de notele generale referitoare la Anexa I a Uniunii la acordul respectiv;
- iv)țări terțe care se află în proces de aderare la Uniunea Europeană;
- v)țări terțe care nu intră sub incidența lit. iii), dar care sunt semnatare ale altor acorduri internaționale prin care UE este obligată să acorde accesul liber la piața în domeniul achizițiilor publice și în cadrul domeniului de aplicare”.
În prezent, semnatare ale Acordului privind achizițiile publice (AAP) sunt:
UE (în numele statelor membre ale sale); Armenia; Australia; Canada; Taipeiul Chinez; Hong Kong; Islanda; Israel; Japonia; Liechtenstein; Muntenegru; Moldova; Norvegia; Noua Zeelandă; Coreea de Sud; Singapore; Elveția; Ucraina; Statele Unite ale Americii; și Țările de Jos, pentru Aruba.
În ceea ce privește Acordurile bilaterale de liber schimb (ALS), față de lista de mai sus se adaugă următoarele state: Vietnam, Mexic, Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay, Chile.
Comisia Europeană a semnat în decembrie 2020 un acord comercial cu China, dar acesta Nu este ratificat de Parlamentul European, iar procesul de ratificare va fi unul complicat din cază că marile grupuri politice din PE nu sunt mulțumite de calitatea documentului semnat.
Cum tratează investițiile chineze alte state membre UE
În interiorul UE, curentul majoritar este acela de a bloca accesul Huawei la dezvoltarea rețelelor de comunicații 5G. Măsuri de acest tip au fost anunțate și de Franța, Germania, Danemarca, Italia, Olanda, Belgia, Suedia, iar memorandumuri 5G cu SUA au încheiat și Estonia, Letonia, Cehia, Macedonia, Cipru.
Comisia Europeană a propus, în vara anului 2020, extinderea controlului asupra investiţiilor străine în blocul comunitar, la proiecte din domeniul apărării, energiei nucleare şi comunicaţiilor prin satelit.
(Citiți și: ”Investiții în progresie geometrică. China cumpără bomboanele de pe tortul european”)
Măsura este menită să ferească firmele europene din sectoarele economice strategice mai ales de interesele de preluare ostilă ale cumpărătorilor chinezi, iar Franța și Germania au respins deja investiții chineze în baza recomandărilor UE.
Pe de o parte, dependența europeană de China crește, pe de altă parte cresc și îngrijorările că firmele chineze capătă acces prea mare la infrastructura strategică și tehnologică a UE.
UE a clasificat Chian drept „competitor economic” și „rival sistemic” în diferite sectoare, iar planul de relansare de 750 de miliarde de euro are în vedere și realizarea unor lini de aprovizionare diversificate și de încredere.
