fbpx

La obiect

Deficitul de cont curent – dublat după prima treime a anului, datoria externă a urcat spre 127 mld. euro

Balanța de plăți a înregistrat după luna aprilie 2021 un deficit de cont curent de 4.710 milioane euro, cu circa 107% peste nivelul din aceeași… Mai mult

14.06.2021

La obiect

Aprilie 2021 – producția industrială, scădere conjuncturală dar perspective bune per total

România a consemnat în luna aprilie 2021 o scădere la producția industriala de 5,9% față de luna anterioară, potrivit datelor publicate de INS. Valoarea ajustată… Mai mult

14.06.2021

La obiect

Sănătatea perfectă: peste 40% din spitale nu raportează nici măcar o infecție nosocomială sau eroare medicală

Peste 40% dintre spitalele înregistrate în Registrul informatic special creat în acest scop nu au raportat nici măcar un Eveniment Advers Asociat Asistenței Medicale (EAAAM)… Mai mult

13.06.2021

Europa

Salariul minim în pandemie – o analiză la nivelul UE

Salariul minim în majoritatea statelor UE a fost majorat precaut între 2020 și 2021, dar au crescut, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în… Mai mult

13.06.2021

Ultimul pas către excluderea companiilor chineze din licitațiile strategice din România – proiect de OUG inițiat de ANAP

de Victor Bratu , 23.3.2021

La aproape 2 luni de la adoptarea în guvern a unui memorandum privind modificarea legislației în domeniul achizițiilor publice, Agenția Națională pentru Achiziții Publice a lansat luni în dezbatere publică proiectul unei OUG care va oferi statului baza legală să refuze participarea companiilor chineze la licitația unor proiecte strategice pentru România.

Apariția acestui proiect de OUG a fost precedată de schimbarea șefului ANAP, Eugen Cojoacă, care a refuzat să promoveze proiectul de OUG decis prin Memorandum.

Eugen Cojoacă, numit în funcție în ianuarie de premierul Cîțu, a fost înlocuit pe 19 martie cu Liviu Bostan (fost președinte al Institutului Național pentru Administrație), care a promovat proiectul de OUG pe 21 martie.

(Descărcați AICI proiectul de OUG)

Adoptarea acestui proiect va marca a doua decizie majoră a României – în total acord cu recomandările Comisiei Europene –  de a respinge implicarea companiilor chineze în domenii strategice, după legislația privind securitatea rețelelor 5G care deja a provocat reacția Beijingului.

România se aliniază reglementărilor europene în materie

La data de 24 iulie 2019, Comisia Europeană a dat publicității Orientările privind accesul ofertanților și al bunurilor din țările terțe pe piața achizițiilor publice din UE, o piață estimată la valoarea de 2 trilioane de euro anual.

În respectivul document se precizează: ”Operatorii economici din țări terțe, care nu au un acord care să prevadă deschiderea pieței de achiziții publice a UE sau ale căror produse, servicii și lucrări nu intră sub incidența unui astfel de acord, nu au acces securizat la procedurile de achiziții din UE și pot fi excluși”.

Citiți și: ”Siegfried Mureșan: Nu vreau ca banii UE să finanțeze achiziții strategice europene de către Rusia sau China”)

Principala prevedere a poiectului de OUG promovat de ANAP este cea care descrie operatorul economic astfel:

”orice persoană fizică sau juridică, de drept public ori de drept privat, sau grup ori asociere de astfel de persoane, inclusiv orice asociere temporară formată între două ori mai multe dintre aceste entităţi, care oferă în mod licit pe piață executarea de lucrări, furnizarea de produse ori prestarea de servicii, și care este/sunt stabilită/stabilite în:

  • i)un stat membru al Uniunii Europene;
  • ii)un stat membru al Spațiului Economic European (SEE);
  • iii)țări terțe care au semnat și ratificat Acordul privind Achizițiile Publice (AAP), în măsura în care contractul public atribuit este acoperit de anexele și de notele generale referitoare la Anexa I a Uniunii la acordul respectiv;
  • iv)țări terțe care se află în proces de aderare la Uniunea Europeană;
  • v)țări terțe care nu intră sub incidența lit. iii), dar care sunt semnatare ale altor acorduri internaționale prin care UE este obligată să acorde accesul liber la piața în domeniul achizițiilor publice și în cadrul domeniului de aplicare”.

În prezent, semnatare ale Acordului privind achizițiile publice (AAP) sunt:

UE (în numele statelor membre ale sale); Armenia; Australia; Canada; Taipeiul Chinez; Hong Kong; Islanda; Israel; Japonia; Liechtenstein; Muntenegru; Moldova; Norvegia; Noua Zeelandă; Coreea de Sud; Singapore; Elveția; Ucraina; Statele Unite ale Americii; și Țările de Jos, pentru Aruba.

În ceea ce privește Acordurile bilaterale de liber schimb (ALS), față de lista de mai sus se adaugă următoarele state: Vietnam, Mexic, Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay, Chile.

Comisia Europeană a semnat în decembrie 2020 un acord comercial cu China, dar acesta Nu este ratificat de Parlamentul European, iar procesul de ratificare va fi unul complicat din cază că marile grupuri politice din PE nu sunt mulțumite de calitatea documentului semnat.

Cum tratează investițiile chineze alte state membre UE

În interiorul UE, curentul majoritar este acela de a bloca accesul Huawei la dezvoltarea rețelelor de comunicații 5G. Măsuri de acest tip au fost anunțate și de Franța, Germania, Danemarca, Italia, Olanda, Belgia, Suedia, iar memorandumuri 5G cu SUA au încheiat și Estonia, Letonia, Cehia, Macedonia, Cipru.

Comisia Europeană a propus, în vara anului 2020, extinderea controlului asupra investiţiilor străine în blocul comunitar, la proiecte din domeniul apărării, energiei nucleare şi comunicaţiilor prin satelit.

(Citiți și: ”Investiții în progresie geometrică. China cumpără bomboanele de pe tortul european”)

Măsura este menită să ferească firmele europene din sectoarele economice strategice mai ales de interesele de preluare ostilă ale cumpărătorilor chinezi, iar Franța și Germania au respins deja investiții chineze în baza recomandărilor UE.

Pe de o parte, dependența europeană de China crește, pe de altă parte cresc și îngrijorările că firmele chineze capătă acces prea mare la infrastructura strategică și tehnologică a UE.

UE a clasificat Chian drept „competitor economic” și „rival sistemic” în diferite sectoare, iar planul de relansare de 750 de miliarde de euro are în vedere și realizarea unor lini de aprovizionare diversificate și de încredere.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.3.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

Volumul de mărfuri încărcate în porturile României a scăzut față de trimestrul 1 al anului 2020

Adrian N Ionescu

Volumul de mărfuri încărcate în porturile maritime ale României a scăzut cu 6,3% în primele trei luni ale anului 2021 față de aceeași perioadă a… Mai mult

Stiri

Primele imagini cu noul Duster „robust și accesibil”

Adrian N Ionescu

Dacia a prezentat primele informații despre noul model Duster, care va fi comercializat din septembrie 2021 în versiunile 4×2 și 4×4. Noul Duster va fi… Mai mult

Europa

G20 va aproba acordul OECD privind impozitul minim global pe profit

Iulian Soare

Grupul G20 va aproba, la reuniunea din 9-10 iulie, un acord care stabilește un impozit minim global pe profit și va solicita finalizarea lucrărilor tehnice,… Mai mult

Europa

Raport ONU: 8.500 de copii folosiți ca soldați și 8.400 uciși sau mutilați, în conflictele armate din 2020

Iulian Soare

Peste 8.500 de copii au fost folosiți anul trecut pe post de soldați în conflicte armate ce au avut loc anul trecut în lume, iar… Mai mult

Stiri

VIDEO Constantin Toma, primar Buzău: Putem vorbi de digitalizare după ce scoatem risipa din sistemul de stat

Redacţia

 Problema României la capitolul digitalizare, afirmă Constantin Toma, primarul Municipiului Buzău, este legată de faptul că, în lipsa unei viziuni strategice, procesul a început… Mai mult

Stiri

Apel lansat asociații de magistrați: Fără reforme reale și rapide, independența magistraturii va fi distrusă iremediabil

Vladimir Ionescu

”Fără reforme reale și rapide în justiție, independența magistraturii române va fi distrusă iremediabil”, avertizează într-un comunicat comun trei asociații reprezentative – Forumul Judecătorilor din… Mai mult

Stiri

Companiile care dețin centre de servicii suport vizează extinderea facilităților pentru munca la distanță – studiu Deloitte

Razvan Diaconu

Centrele de servicii suport (SSC) investesc din ce în ce mai mult în capacități strategice pentru a crea valoare pentru companiile mamă pe care le… Mai mult