România se situează pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE în ediția din 2022 a Indicelui economiei și societății digitale (DESI). Important de remarcat: creșterea sa anuală relativă este inferioară celei a țărilor similare, ceea ce indică lipsa de convergență cu restul statelor membre.
Raportul Comisiei Europene averizează România: ”O schimbare semnificativă a ritmului de pregătire a României în ceea ce privește competențele digitale este esențială pentru ca UE să atingă obiectivul deceniului digital privind competențele digitale de bază și specialiștii în domeniul TIC.”
(Citește și: ”Nou cadru de guvernanță pentru tranziția digitală: Comisia va cere României să urce în clasamentul DESI”)
Comisia Europeană a publicat joi rezultatele indicelui economiei și societății digitale (DESI) 2022, care urmărește progresele înregistrate în domeniul digital în statele membre ale UE.
”Bilele negre” din DESI 2022
Capitolul despre România al Indicelui DESI scoate în evidență următoarele probleme:
- Performanțele țării în ceea ce privește integrarea tehnologiilor digitale și a serviciilor publice digitale sunt slabe în comparație cu cele ale celorlalte state membre ale UE.
- Ponderea IMM-urilor care au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală (22 %) și procentajul întreprinderilor care fac schimb electronic de informații (17 %) sunt cele mai scăzute din UE.
- Nivelul scăzut de digitalizare și progresele relativ lente împiedică economia României să profite pe deplin de oportunitățile oferite de tehnologiile digitale. Această situație este agravată și mai mult de
nivelul foarte scăzut al serviciilor publice digitale, atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi. - Continuarea pandemiei de COVID-19 în 2021 și schimbările frecvente de guvern (cinci guverne în ultimii 4 ani) reprezintă o provocare deosebită pentru această țară.
Părțile oarecum bune
România are rezultate relativ bune în ceea ce privește conectivitatea, aceasta reprezentând dimensiunea unde obține cel mai bun punctaj.
Din graficul de mai jos se observă însă că nici măcar la ”Conectivitate”, acolo unde cu ani în urmă România era în partea de sus a clasamentului, performanța actuală este sub media UE 27.
Proporția utilizării serviciilor de acoperire de bandă largă fixă de cel puțin 100 Mbps (57 %) și prin rețelele fixe de foarte mare capacitate (87 %) depășește media UE.
Acest lucru este, de asemenea, important având în vedere obiectivul deceniului digital de acoperire în proporție de 100 % a tuturor gospodăriilor prin rețelele de gigabiți până în 2030.
Colacul de salvare: capitolul Digitalizare din PNRR
Cu un sprijin pentru investiții de aproape 6 miliarde EUR (20,5 % marcare digitală), Planul de redresare și reziliență al României include măsuri extrem de semnificative pentru integrarea deplină a digitalizării în toate dimensiunile DESI, și anume competențele digitale, conectivitatea, sprijinul acordat întreprinderilor și serviciile publice digitale.
În timp ce majoritatea acestor măsuri (atât reforme, cât și investiții) sunt gestionate de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, alte ministere și entități publice sunt responsabile de punerea în aplicare a măsurilor din domeniul digital conexe.
Concluzia Comisiei Europene: O structură de guvernanță flexibilă, care să evite fragmentarea și să asigure o punere în aplicare coerentă și eficace, ar sprijini într-un mod considerabil eforturile de digitalizare depuse în temeiul planului național de redresare și reziliență.
***
