România se plasează pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE în ediția din 2021 a Indicelui economiei și societății digitale (DESI).
Comisia Europeană a publicat vineri raportul anual privind indicele economiei și societății digitale – DESI 2021. Acesta urmărește progresele înregistrate în statele membre UE la capitolul competitivitatea digitală, în domenii precum capitalul uman, conectivitatea în bandă largă, integrarea tehnologiilor digitale de întreprinderi și serviciile publice digitale.
În raportul din acest an, la categoria servicii publice digitale, România se situează pe ultimul loc în rândul statelor membre, pentru că toți indicatorii sunt cu mult sub media UE.
Indicatorii-cheie care trag în jos sunt serviciile publice digitale pentru cetățeni și întreprinderi, utilizatorii de servicii de e-guvernare și formularele precompletate.
În ceea ce privește capitalul uman, România se situează pe locul 26, obținând un punctaj sub medie pentru majoritatea indicatorilor, potrivit Raportului pentru România al Indicelui Economiei și Societății Digitale, realizat de Comisia Europeană.
(Descărcați AICI raportul pentru România din DESI 2021)
Deși România are un număr mare de absolvenți în domeniul TIC (tehnologia informațiilor și comunicațiilor), situându-se pe locul 4, deficitul de specialiști TIC limitează capacitatea țării de a inova și de a profita de avantajele transformării digitale, arată raportul.
România se situează pe locul 10 în privința conectivității și pe locul 25 în UE în ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale în activitățile întreprinderilor.
În ceea ce privește conectivitatea, s-au înregistrat în continuare progrese în 2020 în ceea ce privește acoperirea în bandă largă fixă, dar adoptarea serviciilor în bandă largă a progresat într-un ritm mai lent.
Cu toate acestea, România se situează pe locul 7 datorită nivelului ridicat de utilizare a benzii largi de cel puțin 100 Mbps (52 %).
Conectivitatea în România ar putea fi îmbunătățită în continuare prin punerea accentului pe eliminarea decalajului digital dintre zonele urbane și cele rurale, raționalizarea procedurilor de acordare a autorizațiilor, actualizarea strategiei privind banda largă pentru a reflecta obiectivele pentru 2025 privind gigabiții și transpunerea cadrului de reglementare în conformitate cu legislația UE.
Întreprinderile române nu profită pe deplin de tehnologiile digitale (schimbul electronic de informații, platformele de comunicare socială, volumele mari de date și cloud), cu excepția inteligenței artificiale, arată documentul citat.
Salvarea stă în implementarea PNRR
Planul de redresare și reziliență al României include măsuri care sunt legate integral sau parțial de competențele digitale sau realizarea marilor proiecte guvernamentale de digitalizare. Punerea acestora în aplicare ar contribui la o creștere stabilă a performanței României în toate dimensiunile DESI.
Măsurile care contribuie la obiectivele digitale reprezintă 20,5 % din alocarea financiară, ceea ce reprezintă puțin peste cerința minimă de 20 % prevăzută de Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență.
Bugetul total alocat în mod specific dezvoltării competențelor digitale este de aproximativ 1.267 de milioane de euro.
Reformele și investițiile abordează în principal provocările legate de educație și de formarea pentru dezvoltarea competențelor digitale. Printre acestea se numără:
- Programul de formare de competențe digitale avansate pentru funcționarii publici, precum și schemele de granturi dedicate perfecționării/recalificării angajaților din întreprinderi;
- Investiții pentru crearea de noi competențe în materie de securitate cibernetică pentru societate și economie;
- Scheme de finanțare pentru biblioteci pentru a deveni hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale de bază;
- Digitalizarea universităților și pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului;
- Transformarea liceelor agricole în centre de profesionalizare Echiparea cu materiale informatice a laboratoarelor din instituțiile de învățământ profesional și tehnice (IPT);
- Școala online: dezvoltarea platformei de evaluare și realizarea de conținut, în scopul de a oferi o abordare integrată a activităților de predare online sau în situații speciale;
- Săli de clasă digitalizate pentru școlile cu cel mai mare procent de copii expuși riscului de abandon școlar;
Proiectele care vizează îndeplinirea diferitelor priorități digitale naționale sunt incluse în PNRR, cu o alocare bugetară de 100 de milioane euro din fonduri UE și naționale, care acoperă perioada 2021-2030.
Printre proiectele digitale din cadrul programului se numără:
- crearea unui nod de interoperabilitate, împreună cu identificarea și conectarea principalelor registre de date;
- utilizarea semnăturilor electronice în administrația publică; crearea unui punct unic de contact;
- introducerea cărții de identitate electronice;
- migrarea serviciilor publice către un cloud guvernamental;
- dezvoltarea unor sisteme de date deschise care să permită accesul sectorului privat la activele de date deținute de administrația publică;
- investiții pentru creșterea capacității de gestionare a riscurilor cibernetice și de conectare a caselor de marcat fiscale electronice.
