joi

30 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

14 februarie, 2013

Creșterea Produsul Intern Brut pe anul 2012 a fost aproape în linie cu rezultatul pe ultimul sfert al anului și s-a situat la 0,2%. Datele semnal furnizate de Institutul Național de Statistică pentru trimestrul patru 2012 au indicat o creștere de 0,2% față de trimestrul anterior și de 0,3% în expresie brută față de trimestrul IV din 2011 ( în seria ajustată sezonier, însă, performanța a fost de 0,1%).

Până când vor fi disponibile datele pe sectoarele de activitate ce au contribuit la formarea PIB, avem prilejul de a face bilanțul a patru ani de criză și de a vedea cum stăm față de perfomanța economică maximă, atinsă de România în anul 2008. Deocamdată, potrivit celor mai recente date disponibile, în anul 2012 PIB a fost 5,6% mai mic decât în 2008.

Evoluția pe fiecare trimestru arată că suntem încă la o distanță semnificativă de recuperarea diminuării rezultatelor economice din anii 2009 – 2010. Cu observația că rezultatul ceva mai bun din trimestrul patru se datorează efectului de bază al unui ritm mai scăzut de creștere în ultimul sfert din 2008, atunci când s-au făcut simțite efectele crizei mondiale.


De reținut că nu am introdus în calcul diminuarea deja anunțată a creșterii economice pe 2011, de la 2,5% la 2,2%. Neconcretizată din motive tehnice ( buletinul statistic nr.12/2012 va apare în martie ) în date de final de an. Oricum, diminuarea nu este atât de surprinzătoare, din moment ce și scăderea PIB din anul 2010 fusese deja reevaluată de la -1,3% la -1,1% ( ca urmare, baza de raportare pentru 2011 a crescut, dincolo de problema valorii nominale mai mici cu circa 21 miliarde lei a PIB 2011, urmare a unui consum intermediar peste cel apreciat inițial).

În ce privește evoluția deja consemnată pe anul 2012, putem deja să avem o orientare în ceea ce privește cele două mari componente ale PIB, valoarea adăugată bută (VAB), care măsoară rezultatele activității desfășurate în industrie, agricultură, construcții și servicii, și impozitele nete ( diferența dintre impozitele percepute și subvențiile acordate ), ce se adaugă la PIB pe considerente metodologice dar nu descriu propriu-zis o îmbunătățire a activității economice.

La o distribuție aproximativă de nouă zecimi VAB și o zecime impozite nete, cel mai probabil, creșterea firavă a rezultatului final pe 2012 se va compune dintr-o valoare negativă sau zero pe VAB și o creștere ”robustă” pe impozite. Deși, evident, ar fi fost de preferat o evoluție exact pe dos a celor două mari componente ale PIB.

+ Efecte pe salarii și pensii

În termeni reali, pensiile urcaseră la 120,4% din nivelul de referință octombrie 1990 în luna decembrie 2008 și se situau la 117,3% în ianuarie 2012. După o majorare de patru procente a valorii punctului de pensie și o creștere a prețurilor cu aproape șase procente, ele vor apare în statistica începutului lui 2013 undeva la 115,1%. Diferența de 4,4% a puterii de cumpărare, în minus față de anul 2008, se situează foarte aproape de diminuarea PIB.


Coincidență sau nu, câștigurile salariale nete în termeni reali au ajuns aproape de cifrele consemnate la pensii iar salariile bugetarilor ( market maker pe piața muncii) nu vor fi indexate în acest an. Cu -1,5% pe 2009, -3,7% pe 2010, -1,9% în 2011 și +3,1% ( calcule proprii) în 2012, puterea de cumpărare a salariilor a scăzut cu 4,1% față de anul 2008.

Există și o diferență majoră, pe care o plătim și acum prin serviciul datoriei externe. Puterea de cumpărare a pensiilor întâi a crescut în entuziasmul electoral al majorărilor anticipate ( ! – dar acest semn îl punem de-abia acum) acordate la finele lui 2008 și abia apoi a scăzut prin erodarea dată de inflație, pe când salariile mai întâi și-au pierdut din puterea de cumpărare în 2009 și 2010, pentru a reveni în 2011 și 2012.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Pentru a nu repeta o repliere a monedei naționale pe un palier superior, ce ne-ar îngreuna achitarea obligațiilor financiare deja asumate de stat către creditorii săi din taxele și impozitele colectate, ar fi utilă păstrarea unei juste măsuri în acordarea cu caracter administrativ a majorărilor de pensii și de salarii ale bugetarilor (piața privată a muncii se reglează singură).

Cert este că ambele categorii de venituri depășeau posibilitățile rezultate din creșterea economică înregistrată în 2008. De aceea, pe fondul recesiunii, a fost necesară ajustarea lor după posibilitățile reale, date de valoarea adăugată brută în economie. Angajarea statului în cheltuieli suplimentare, care să se simtă în nivelul de trai nu se poate face fără revenirea PIB pe palierul de plecare.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: