UE va împrumuta orice stat membru din zona euro, cu probleme financiare. Liderii europeni au căzut de accord să instituie un mecanism permanent, pentru a acorda ajutor financiar oricăruia dintre cele 16 naţiuni din zona euro. Mecanismul de stabilitate al zonei euro va presupune, însă, schimbarea Tratatului de la Lisabona. Preşedintele UE Herman Van Rompuy a anunţat că liderii UE sunt gata să facă orice e necesar pentru a proteja moneda europeană. Anul acesta Grecia şi Irlanda au primit împrumuturi europene de urgenţă. Cei 27 de şefi de stat şi de guvern, din statele UE, s-au întâlnit la Bruxelles, unde au căzut de acord ca în 2013 acest mechanism permanent să aibă la dispoziţie, temporar, 750 miliarde de euro prin Fondul European de Stabilitate Financiară. (BBC News)
SUA vor întoarce spatele UE dacă Uniunea nu va avea o politică externă coerentă. Într-un raport ce va fi prezentat la summitul UE, reprezentantul pentru politică externă şi politică de securitate, Catherine Ashton, avertizează liderii europeni că America îşi va pierde interesul faţă de o Europă divizată şi incoerentă şi va căuta în altă parte a lumii aliaţi cheie. Ea descrie punctele cheie ale relaţiei strategice dintre SUA şi Europa şi subliniază că pentru autorităţile americane a devenit foarte important să întărească relaţiile pe care le au cu Rusia, China,Japonia, Brazilia şi Africa. (Guardian)
Al Qaeda plănuieşte atacuri teroriste de Craăciun în Europa şi SUA. Autorităţile irakiene au anunţat că au obţinut informaţii de la insurgenţii irakieni potrivit cărora organizaţia Al Qaeda ar planifica atacuri sinucigaşe în perioada sărbătorilor de Crăciun. Oficialii americani spun că raportul este luta în serios, dar deocamdată nu există informaţii ale serviciilor secrete care să arate că există o ameninţare credibilă, specifică, la adresa SUA. În orice caz, Al Qaeda din Irak rămâne o forţă periculoasă, spun oficialii de la Washington. Autorităţile americane vor fi extrem de vigilentă în această perioadă, având în vedere atentatul de anul trecut, din decembrie, când s-a încercat aruncarea în aer a unui avion, la Detroit. (CNN)
Belgia nu are viitor, având în vedere că are nu încă guvern, la şase luni de la alegeri, spune un politician naţionalist flamand. Bart de Wever, preşedintele celui mai mare partid al ţării vrea ca ţara sa să se despartă în două naţiuni. Într-un interviu care a provocat un mare scandal în Belgia, De Wever a explicat pentru Der Spiegel, de ce ţara sa nu are viitor. Belgia s-a afundat într-un haos politic – după alegerile parlamentare din luna iunie, toate încercările de a forma unui nou guvern au eşuat. Ţara este divizată în două tabere care se luptă între ele, aparent ireconciliabil: socialiştii, care au câştigat celemaimulte voturi în Walonia, şi conservatorii naţionalişti din Flandra, regiunea mai bogată din nordul ţării, majoritar vorbitoare de limbă olandeză. (Spiegel)
FMI aprobă un împrumut de 22,5 miliarde de euro, pentru Irlanda, pentru următorii trei ani. Banii reprezintă o primă parte a contribuţiei Fondului Monetar Internaţional la pachetul promis de FMI şi UE (în total 85 miliarde euro) Republicii Irlanda. Circa 5,8 miliarde de euro din fondurile FMI vor fi disponibile imediat pentru Dublin. Parlamentarii irlandezi au votat peentru acceptarea împrumutului exterior, săptămâna aceasta, în încercarea de a se salva financiar. Irlanda vrea să reducă imensul său deficit bugetar şi datoriile pe care le-a acumulat deja. (BBC News)
Compensaţii pentru danezii arestaţi anul trecut, în timpul manifestaţiei de la Copenhaga. Un tribunal danez a decis ca poliţia să plătească daune celor 250 de manifestanţi arestaţi, în 2009, în timpul unui marş antiglobalizare, în perioada desfăşurării summitului ONU privind schimbarea climatică, la Copenhaga.Unii dintre protestatari au fost legaţi de mâini şi obligaţi să stea timp de câteva ore pe caldarâmul rece. Judecătorii au decis ca fiecare manifestant să primească între 670 şi 1200 euro pentru “privare ilegală de libertate şi tratament inuman”. Un avocat al forţelor de poliţie daneze a anunţat că va face recurs. Circa 1.900 de oameni au fost arestaţi în timpul demonstraţiilor de atunci, 250 dintre aceştia acţionând în judecată poliţia pentru arestare ilegală. Cei mai mulţi dintre ei se aflau între cei 905 oameni reţinuţi în 12 decembrie, după ce un grup de protestatari a aruncat cu pietre în poliţişti şi clădirile publice, în timpul unui marş la care au luat parte 100.000 persoane. (BBC News)
Aproape 200 de ofiţeri turci, judecaţi pentru o tentativă de lovitură de stat din 2003. Printre cei 200 de ofiţeri turci al căror proces a început ieri, se află şi trei comandanţi de la vârf, în rezervă, acuzaţi că ar fi complotat împotriva guvenrului. Păziţi cu stricteţe, ofiţerii au intrat în trinbunalul de lângă Istanbul, pentru a răspunde acuzaţiilor de conspiraţie şi încercare de destabilizare a partidului condus de premierului Tayyip Erdogan şi pregătirea unei intervenţii militare. Operaţiunea “Sledgehammer”, care includea planul de a bombarda moschei istorice şi a provoca un conflict cu Grecia, reflectă neîncrederea care există între armată şi partidul de guvernământ care restrânge înclinaţiile islamiste. Ofiţerii au respins acuzaţiile ce li se aduc şi spun că scenariul, discutat acum 7 ani, la un seminar militar, era un exerciţiu fictiv. (Independent)
Justiţia sud-americană anulează amnistierea regimului dictatorial din trecutul aceastei ţări. Un tribunal internaţional (Curtea Interamericană pentru Drepturile Omului) a decis că aministierea de către autorităţile braziliene a regimului totalitar de 21 de ani, din această ţară, nu este corectă, iar oficialii brazilieni de atunci sunt vinovaţi de dispariţia forţată a cel puţin 70 de oameni care au luat parte la mişcarea de rezistenţă. Verdictul a fost anunţat de Curtea Interamericană, un tribunal care a aderat la Convenţia Americană a Drepturilor Omului, pe care a semnat-o şi Brazilia. În timp ce Argentina şi Chile au început în mod hotărât să investigheze crimele politice ce au avut loc în timpul dictaturilor din aceste state, guvernele successive din Brazilia au refuzat să ancheteze aceste fapte şi să găsească vinovaţii pentru violarea drepturilor omului din timpul regimului ce s-a încheiat în 1985. Curtea Supremă din Brazilia a invocat legea constituţională care îi protejează pe oficialii militari de judecare pentru abuzurile din timpul regimului militar. (New York Times)
