Centrele electrice alimentate cu gaze naturale nu vor fi clasificate drept investiții „durabile” sau „de tranziție” în Europa, cu excepția cazului în care nu depășesc un prag- limită de emisii.
Problema este că acest prag-limită este așezat atât de jos încât nici cea mai modernă centrală pe gaze în funcțiune azi nu s-ar încadra în viitoarea țintă de emisii, anunță Euractiv, care citează proiectul normativ pregătit de UE.
Noile standarde vor fi prezentate în următoarele săptămâni, când UE va prezenta filosofia finanțării durabile, care determină ce tip de investiții aduc o contribuție substanțială la lupta UE împotriva schimbărilor climatice.
UE urmează să acorde ”etichete verzi” producătorilor de energie, iar eșecul în a obține această etichetă ar putea priva acele centrale electrice de miliarde de euro în finanțare, deoarece investitorii privați vor căuta siguranța investițiilor considerate ecologice.
Polonia și România vor resimți efectele pragului de 100g CO2 pe kilowatt oră
Pentru a se califica drept o investiție „durabilă”, centralele nu trebuie să emită mai mult de 100 de grame de echivalent CO2 pe kilowatt oră, conform proiectului citat de Euractiv. Limita de 100g CO2 împiedică producătorii de energie care utilizează gaz să fie etichetați ca utilizând o tehnologie de „tranziție” pe drumul către atingerea emisiilor nete zero până în 2050.
Potrivit industriei de profil, scrie Euractiv, acest prag ar împiedica eforturile Poloniei de a înlocui vechile centrale electrice cu cărbune, poluante, cu centrale pe gaz, care emit în medie jumătate din cantitatea de CO2 emisă de centralele pe cărbune.
Situația este similară și în România, unde nevoia de investiții în Sistemul Energetic Național doar pentru tranziția cărbune-gaz este estimată la 2,47 miliarde euro.
(Citiți și: ”Fonduri europene: Proiecte energetice de 11 miliarde de euro depuse la Ministerul Economiei și Energiei”)
România a fost criticată în multe rânduri de Comisia Europeană că își propune să crească doar până la 27,9% proporția producție de energie din resurse regenerabile, până în 2030, în condițiile în care ar putea să o ridice până la cel puțin 34%.
În schimb, Transelectrica prevede, în documente oficiale, că dispariția actualelor capacități poluante va face foarte dificilă asigurarea consumului începând din 2022, chiar și la importuri la capacitate maximă.
Circa 42% din capacitatea instalată de producție de energie electrică din România se bazează pe combustibili fosili, din care 24% pe carbune și 18% pe gaze naturale.
Teorii divergente ale importanței gazului
”Centralele de gaze cu ciclu combinat au în prezent emisii de 350-300g CO2, ceea ce înseamnă că investitorii s-ar putea să nu poată considera investițiile CCGT ca o activitate de tranziție. Eram convinși că gazele naturale vor fi clasificate drept activitate de tranziție dar, din păcate, pragul de 100g nu va permite acest lucru”, a declarat James Watson, secretarul general al asociației comerciale Eurogas.
Activiștii de mediu pe de altă parte salută intenția UE de a elimina total combustibilii fosili din procesul de evaluare ”verde”. ”Lobby-iștii gazelor sunt refuzați. Asta este lumea în care trăim astăzi- gazele nu resprezintă o resursă sustenabilă”, spune Rebecca Vaughan, analist al pieței de lobby la InfluenceMap, citată de Reuters.
Suporterii gazelor naturale spun însă că gazele sunt indispensabile pentru Europa, chiar și pentru atingerea țintei de neutralitate până în 2050.
Semnalele sunt însă împotrivă – în decembrie 2019, Banca Europeană de Investiții a decis ca, începând cu decembrie 2021, să oprească de la finanțare orice proiect care implică combustibilii fosili.
(Citiți și: ”BEI oprește finanţarea proiectelor energetice pe bază de combustibili fosili”)
Criticii noilor reguli în privința emisiilor de gaze afirmă că pargul de 100g este prost ales, deoarece neagă și o etichetă „durabilă” sau „de tranziție” pentru instalațiile de cogenerare pe bază de gaz, care sunt considerate cele mai eficiente în generarea de energie.
Important de precizat: Comisia Europeană nu va interzice proiectele pe bază de gaze naturale în UE, ci nu le va mai finanța.
Statele membre au libertatea să finanțeze cu bani proprii asemenea proiecte, cu condiția să respecte țintele generale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite pentru 2023 și 2050.
