Uniunea Europeană pregăteşte un contraatac asupra reţelor de socializare online acuzate că răspândesc ştiri false, Bruxelles-ul avertizând că scandaluri precum cel al utilizării în scop electoral a datelor Facebook riscă ”subminarea sistemelor democratice” înaintea scrutinului europarlamentar, scrie FT.
Publicația scrie că Julian King (foto), Comisar european pentru Securitate, a cerut elaborarea unor reglementări referitoare la modul în care reţelele de socializare online îşi desfăşoară activităţile în perioade electorale sensibile, începând cu scrutinul europarlamentar programat în mai 2019.
Comisarul Julian King a trimis o scrisoare Comisarului pentru Economie Digitală, Mariya Gabriel, în care solicită impunerea de mai multă transparenţă asupra algoritmelor pe care platformele Internet le folosesc pentru promovarea ştirilor, fixarea de limite privind colectarea datelor de natură personală în scopuri politice şi dezvăluirea de către companiile din domeniul tehnologiei informaţionale a surselor de finanţare a conţinutului sponsorizat.
Julian King pledează pentru o abordare mai ”constrângătoare” în locul autoreglementărilor, inclusiv prin stabilirea unor indicatori de performanţe definiţi clar.
Propunerile formulate de Julian King sunt susţinute de alţi comisari care contribuie la elaborarea planurilor Uniunii Europene de contracarare a ”dezinformării online”.
Comisia Europeană se teme că viitorul scrutin pentru desemnarea membrilor Parlamentului European este vulnerabil la campanii online de dezinformare, sau de promovare a euroscepticismului.
Preocupările UE în domeniu s-au accentuat după dezvăluirile conform cărora compania Cambridge Analytica a colectat ilegal datele a peste 50 de milioane de utilizatori Facebook, date care au fost folosite în scop electoral, în scrutinul prezidenţial din Statele Unite sau referendumul Brexit. Cambridge Analytica a negat utilizarea datelor Facebook în activităţi de configurare a profilurilor electorale.
Dezvăluirile privind activităţile firmei Cambridge Analytica au accelerat dezbaterile, oficialii europeni insistând pentru linii legislative mai clare referitoare la modul în care platformele online trebuie să acţioneze pentru protejarea democraţiei.
Activităţile de ”profilare psihometrică” de genul celor la care ar fi recurs firma Cambridge Analytica sunt doar ”un preambul al efectelor profund îngrijorătoare pe care acţiuni precum dezinformarea le pot avea asupra democraţiilor liberale funcţionale”, afirmă Julian King în scrisoare.
”Este clar că ameninţările cibernetice cu care ne confruntăm se schimbă, de la cele care vizează sisteme la cele constând în mobilizarea din ce în ce mai mare a mijloacelor informatice în scopul manipulării comportamentelor, amplificării clivajelor societale, subminării sistemelor noastre democratice şi generării de dubii asupra instituţiilor democratice”, atrage atenţia comisarul pentru Securitatea UE.
Preocupările Bruxelles-ului apar în contextul în care state UE elaborează legi contra ştirilor false, pe fondul suspiciunilor privind ingerinţe ale Rusiei în alegeri desfăşurate în Europa în ultimul an.
Franţa pregăteşte legi care să le permită instanţelor judiciare să înlăture ori să blocheze informaţii false în campaniile electorale. Germania a adoptat o lege potrivit căreia platformele online trebuie să înlăture imediat conţinut de tip terorist, xenofob şi fals, altfel riscă amenzi de până la 50 de milioane de euro.
Oficialii UE se tem că în campania premergătoare scrutinului europarlamentar din 2019 forţe politice populiste şi eurosceptice ar putea folosi platforme online pentru a răspândi teorii ale conspiraţiei, ştiri false şi pentru a difuza înregistrări video trucate.
Un sondaj de opinie citat de FT, realizat la nivelul Uniunii Europene, arată că mai mult de o treime dintre cetăţenii europeni întâlnesc zilnic ştiri false, iar 83% consideră acest fenomen drept o ameninţare la adresa democraţiei.
Există și critici ai abordării Comisiei Europene, care avertizează asupra riscului blocării dezbaterilor politice legitime.
