Liderii statelor membre ale Uniunii Europene s-au opus, în majoritate, în cadrul Consiliului European de vineri, unei intervenţii militare a UE în Libia.
Pentru o intervenţie militară a UE în Libia s-a exprimat motorul politc al Uniunii, Franţa, care a reafirmat, vineri, la Bruxelles, prin vocea preşedintelui Nicolas Sarkozy, că recunoaşte autoproclamatul guvern de tranziţie din Libia, care să gestioneze ţara după eventuala cădere a regimului Gaddafi.
”Democraţia este un drept al tuturor popoarelor din lume, nu numai al unui popor sau altul”, a declarat Sarkozy, încă de la sosirea sa la Consiliul European.
El a justificat astfel propunerea Franţei de a lansa ”loviturile aeriene ţintite” asupra unor obiective strategice libiene, pentru a opri represaliilor lui Gaddafi asupra protestatarilor din Libia. Printre obiective figurează aeroportul militar de la Sirta, cel de la Sebha şi reşedinţa lui Muammar Gaddafi, de la Bab al-Azizia.
Cu o zi înaintea Consiliului European, şi Marea Britanie a adoptat o parte a poziţiilor Franţei, în direcţia recunoaşterii Consiliului Naţional de Tranziţie anti-Gaddafi.
”Consiliul Naţional de Tranziţie este un interlocutor autentic cu care dorim să cooperăm strâns”, a declarat un purtător de cuvânt al Foreign Office, citat de AFP.
El a subliniat, însă, că ”Regatul Unit recunoaşte state, nu guverne”.
Poziţiei Franţei s-au opus Germania şi Italia, care au încolonat în spatele lor un întreg pluton de state UE.
”Având în vedere situaţia de astăzi, nu consider că poate fi avută în vedere o intervenţie militară”, a declarat cancelarul german Angela Merkel, la finalul summitului şefilor de stat şi de guvern din Uniunea Europeană.
Ea a subliniat că o intervenţie militară trebuie să aibă ”o bază juridică”, oferită numai de o decizie a Consiliului de securitate al ONU, dar şi susţinerea unor organizaţii locale, cum este Liga Arabă.
”Dacă toate condiţiile vor fi îndeplinite, vom putea analiza dacă trebuie avut în vedere o intervenţie”, a precizat cancelarul german.
Italia se teme de al treilea război mondial
Miniştri ai Cabinetului Berlusconi au luat imediat poziţii împotriva intervenţiei militare în Libia, ministrul italian de Interne, Roberto Maroni, avertizând chiar că o incursiune militară americană în Libia ”va putea declanşa al treilea război mondial”.
”Nu mă îngrijorează atât de mult acţiunile preşedintelui Obama, cât mai degrabă atitudinea sutelor de partizani ai războiului care doresc vărsare de sânge”, a continuat Maroni, într-un interviu acordat publicaţiei peninsulare La Padania.
Italia, care a deţinut Libia dept colonie, între 1911 şi 1943, şi care are interese economice puternice în statul arab, s-a opus şi ea recunoaşterii Consiliului Naţional de Tranziţie şi intervenţiei militare a Uniunii Europene în Libia.
”Italia nu va participa la atacuri aeriene cu ţintă precisă pe teritoriul libian”, afirmase ministrul italian de externe, Franco Frattini, înainte de Consiliul European.
România, în plutonul anti-intervenţiei UE în Libia
La Consiliul European de vineri, preşedintee Traian Băsescu s-a aliniat în plutonul majoritar, condus de Merkel, împotriva intervenţiei militare în Libia şi a recunoaşterii Consiliului Naţional de Tranziţie, subliniind, totodată, că România continuă să încerce recuperarea datoriei Libiei către România.
Despre CNT, Băsescu a pus la îndoială credibilitatea acestei structuri, în condiţiile în care este condusă de ministrul de Justiţie al lui Muammar Gaddafi.
„România a fost împotriva recunoaşterii acestui consiliu. Este, într-adevăr, o primă structură, dar am considerat că rangul maxim pe care îl poate avea acesta este acela de interlocutor. Pentru moment, nu există altă structură, dar în fruntea acestui consiliu se află ministrul de Justiţie al lui Gaddafi, deci cât de credibil poate să fie?”, a spus Băsescu.
El şi-a exprimat dezacordul şi faţă de posibilitatea ca UE să iniţieze o zonă de interdicţie de zbor, în condiţiile în care aviaţia controlată de Gaddafi poate lansa atacuri asupra oraşelor opozante regimului.
”În ceea ce priveşte soluţiile pentru Libia acestea trebuie să fie legale, deci dacă cineva se gândeşte la o intervenţie militară ea trebuie să aibă acoperire legală. Trebuie să fie probat că este necesară şi trebuie susţinută de statele arabe. Din acest punct de vedere vă pot spune că România este total împotriva asumării de către Uniunea Europeană a iniţierii şi realizării unei zone în care să nu se zboare”, a menţionat Traian Băsescu.
Referitor la Libia, Traian Băsescu nu a uitat nici de datoriile pe care statul arab le are faţă de România încă din perioada strânselor relaţii Gaddafi-Ceauşescu.
”Avem o problemă. Nu ştim de la cine. Să vedem cum vor evolua lucrurile. Continuăm, nu au încetat niciodată eforturile de a încerca să recuperăm datoria României din Libia. Vom încerca şi după ce se liniştesc apele”, a punctat liderul de la Cotroceni.
Nici NATO nu se grăbeşte împotriva lui Gaddafi
Miniştrii apărării din statele membre ale NATO, reuniţi, joi, la Bruxelles, pentru a analiza situaţia din Libia, s-au opus intervenţiei militare în statul arab.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a afirmat că orice acţiune militară a Alianţei în Libia este condiţionată de existenţa unei necesităţi demonstrabile, a unui mandat clar şi de sprijin din partea statelor din regiune.
”Orice operaţiune în care ne angajăm trebuie să respecte trei principii cheie: în primul rând, trebuie să existe necesitatea demonstrabilă a unei acţiuni din partea NATO, în al doilea rând, trebuie să existe o bază legală clară, iar în al treilea rând trebuie să existe un sprijin regional ferm”, a declarat Rasmussen la Bruxelles.
Avioane NATO au monitorizat spaţiul aerian al Libiei pentru a strânge mai multe informaţii, în vederea unor decizii.
