sâmbătă

27 aprilie, 2024

3 septembrie, 2020

Comisia Europeană (CE) a prezentat joi un plan cu 10 acţiuni pentru asigurarea economiilor UE cu materiile prime critice și a completat lista acestora, cu noi substanțe ncesare pentru tehnologii și sectoare strategice.

Planul CE „analizează provocările actuale şi viitoare şi propune acţiuni de reducere a dependenţei Europei de ţările terţe, diversificând oferta provenită atât din surse primare, cât şi din surse secundare şi îmbunătăţind eficienţa şi circularitatea utilizării resurselor”, spune un comunicat de presă al Executivului comunitar.

Lista materiilor prime strategice și harta furnizorilor 


Aprovizionarea cu materii prime critice necesare UE suferă de o mare concentrare a furnizorilor.

China livrează 98% din necesarul UE de pământuri rare, Turcia asigură aceeași proporție de borat, iar Africa de Sud este sursa a 71% din consumul de platină și are proporții și mai mari la iridiu, rodiu și ruteniu.

Lista materiilor prime critice are 30 de poziții, iar dintre cele nou adăugate se remarcă litiul, care este esenţial pentru acumulatorii necesari trecerii la mobilitatea electrică, ca și pentru stocarea energiei.

(Citiți și: ”Cum doarme UE sub industria strategică a mașinilor electrice: Viitorul tocmai a ajuns între China și Africa”)


„ Dacă este să ne referim doar la bateriile auto electrice şi la stocarea de energie, Europa va avea nevoie de litiu, de exemplu, de până la 18 ori mai mult până în 2030 şi de până la 60 de ori mai mult până în 2050. Nu putem permite înlocuirea dependenţei actuale de combustibilii fosili cu dependenţa de materii prime critice”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic.

Celelalte noutăți din listă sunt:

  • bauxita – mineral precursor pentru producerea aluminiului – de asemenea considerat un pseudo-depozitar de energie, tocmai pentru că producerea lui este energo-intensivă;
  • titaniul și stronțiul, folosite în tehnologia avansată, inclusiv în domeniul apărării.

(Citiți și: ”China le amintește SUA de chestiunea ”pământurilor rare”, de care depinde tehnologia americană”)

„Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape heliul, în legătură cu o varietate de aplicații digitale aflate în dezvoltare, și nichelul, în legătură cu creșterea cererii de acumulatori”, spune documentul trimis de CE Parlamentului European și Consiliului UE.

Cele 10 acțiuni „pro materii prime”

Planul de acțiune al Comisiei Europene privind materiile prime critice urmărește:

  • să stabilească lanțuri valorice reziliente pentru ecosistemele industriale ale UE;
  • să reducă dependența de materiile prime critice principale prin utilizarea circulară a resurselor, prin folosirea produselor durabile și prin inovare;
  • să consolideze aprovizionarea internă cu materii prime în UE;
  • să diversifice aprovizionarea de proveniență din țări terțe și să elimine denaturările în ceea ce privește comerțul internațional, respectând totodată pe deplin obligațiile internaționale ale UE.

„Acțiunile concrete” promise sunt:

  • Realizarea , în următoarele săptămâni, a unei Alianţe europene în domeniul materiilor prime, prin reunirea tuturor părţilor relevante interesate.
    • Alianţa se va concentra în primul rând pe creşterea rezilienţei UE în ceea ce priveşte lanţul valoric al pământurilor rare şi al magneţilo. Acestea sunt vitale pentru majoritatea ecosistemelor industriale ale UE, cum ar fi energia din surse regenerabile, apărarea şi spaţiul.
    • Mai târziu, alianţa se va putea extinde pentru a aborda, în timp, şi alte nevoi privind materiile prime critice şi metalele de bază.
  • Colaborarea cu statele membre şi cu regiunile pentru a identifica proiectele de minerit şi de prelucrare din UE care pot fi operaţionale până în 2025.
    • Se va pune un accent deosebit pe regiunile miniere carbonifere şi pe alte regiuni aflate în tranziţie, acordându-se o atenţie deosebită experienţei şi competenţelor relevante pentru mineritul, extracţia şi prelucrarea materiilor prime.
  • Utilizarea programului Copernicus de observare a Pământului, pentru a îmbunătăţi explorarea resurselor, operaţiunile şi gestionarea mediului ulterior închiderii.
  • În acelaşi timp, programul Orizont Europa va sprijini cercetarea şi inovarea, în special în ceea ce priveşte noile tehnologii de minerit şi de prelucrare, substituirea şi reciclarea.
  • Elaborarea, până la sfârşitul anului 2021, a criteriilor de finanţare durabilă pentru sectorul minier şi pentru industria extractivă.
  • Analiza potenţialului materiilor prime critice secundare provenind din stocurile şi deşeurile UE, pentru a identifica proiecte viabile de recuperare până în 2022.
  • În conformitate cu Pactul verde european, alte acţiuni vor aborda circularitatea şi durabilitatea lanţului valoric al materiilor prime.

„Anumite materii prime sunt esenţiale pentru ca Europa să joace un rol primordial în tranziţia verde şi digitală şi să rămână primul continent industrial al lumii. Nu ne putem permite să ne bazăm în totalitate pe ţări terţe, iar în cazul unor pământuri rare chiar şi pe o singură ţară.

Prin diversificarea aprovizionării din ţări terţe şi dezvoltarea propriei capacităţi a UE de extracţie, prelucrare, reciclare, rafinare şi separare a pământurilor rare, putem deveni mai rezilienţi şi mai durabili”, a declarat la rândul său comisarul pentru piaţa internă, Thierry Breton.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Retragerea doctorului Cîrstoiu din cursa pentru primăria Capitalei arată nu

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: