Cu şase zile înaintea organizării alegerilor prezidenţiale, în estul Ucrainei continuă confruntările violente între separatişti şi forţele statale.
Situaţia rămâne indecisă pe teren, confirmându-se astfel temerile Comisiei Electorale Centrale de la Kiev, care avertiza sâmbătă că procesul electoral va fi aproape imposibil de susţinut în est, pe 25 mai.
Ucraina emite comunicate către Moscova în vreme de sedii de campanie sunt incendiate iar unităţi militare sunt atacate de separatişti. Diplomaţia americană continuă să afirme că „independenţa” autoproclamată în est nu reprezintă voinţa populară. Separatiştii cer, din nou, alipirea teritoriilor la Rusia.
Premierul Yaţeniuk anunţă duminică că va lăsa fiecare regiune să organizeze democratic, dacă doreşte, referendum. Dar după alegerile prezidenţiale din 25 mai. Separatiştii nu reacţionează nici măcar la propunerile de „autonomie existinsă” sau de acordare a unui „statut special” limbii ruse.
Ucraina cere colaborarea Rusiei pentru stabilizarea situaţiei de la frontiera comună
Ministerul ucrainean de Externe a trimis Moscovei o notă de infomare cu propunerea de a iniţia “imediat” activităţi comune în scopul stabilizării situaţiei la frontiera ruso-ucraineană, relatează duminică agenţia RIA Novosti.
“În legătură cu tensionarea situaţiei la frontiera dintre Ucraina şi Rusia, fapt provocat în special de activitatea unor grupări infracţionale, Ministerul ucrainean de Externe a trimis diplomaţiei ruse o notă de informare”, anunţă ministerul ucraineană într-un comunicat.
Kievul propune Moscovei să ia măsuri pentru a stabiliza situaţia în regiune, iar “lipsa unei reacţii corespunzătoare din partea Rusiei va fi calificată de partea ucraineană drept o încălcare a angajamentelor şi acordurilor bilaterale”, afirmă diplomaţia de la Kiev.
Ministerul rus de Externe va examina propunerea autorităţilor ucrainene, a răspuns adjunctului ministrului rus de Externe Grigori Karasin.
Slaviansk- forţele ucrainene resping atacurile rebelilor
Forţele militare ucrainene au reuşit să respingă, în noaptea de sâmbătă spre duminică, o serie de atacuri susţinute asupra bazei militare a Gărzii Naţionale din Slaviansk.
Ministrul de Interne, Arsen Avakov, a anunţat moartea unui separatist şi capturarea unui rănit, care este supus interogatoriilor după ce i s-au dat îngrijiri medicale. Ministrul Apărării a anunţat că forţele Gărzii Naţionale au 4 răniţi.
Un sediu regional de campanie aparţinând lui Sergiy Tigipko, al doilea clasat în sondajele de opinie în cursa prezidenţială, nu a putut fi la fel apărat, clădirea fiind incendiată duminică de oameni mascaţi, care au aruncat cu cocktailuri Molotov.
Pe fondul acestor evenimente, SUA, UE şi NATO au respins declarativ toate intenţiile secesioniste iar guvernul de la Kiev a aprobat o serie de noi operaţiuni militare, în încercarea de a păstra controlul asupra regiunilor din est.
Propunere guvernamentală ignorată în Donetsk
NATO a dat publicităţii un comunicat în care anunţă că cei 40.000 de soldaţi ruşi se află în continuare masaţi la graniţa cu Ucraina.
Imediata vecinătate a forţelor militare ruse l-a făcut pe Alexander Boroday, liderul auto-proclamatei Republici Populare Donetsk, să reafirme, duminică, faptul că „republica” se va dezlipi de Ucraina pentru a se alătura, în viitorul apropiat, vecinului de la Răsărit.
“Vom face mişcarea aceasta de urgenţă”, a declarat Alexander Boroday pentru o publicaţie locală, ca replică la o înţelegere propusă de premierul Arsenie Yaţeniuk liderilor politici şi economici regionali şi naţionali.
Propunerea premierului Yaţeniuk vizează semnarea unui memorandum care să permită regiunilor, după data de 25 mai, să organizeze democratic referendumuri cu teme politice.
Slăbiciunea autorităţilor
Conform agenţiei Bloomberg, premeirul Yaţeniuk a anunţat că guvernul său este gata să acorde autonomie extinsă regiunilor din est şi să revină asupra deciziei de suspendare a dreptului de a utiliza limba rusă în relaţia cetăţenilor cu statul.
În lumina ultimelor evoluţii din estul Ucrainei, poziţia SUA rămâne neschimbată- Departamentul de Stat a anunţat sâmbătă că „separatiştii pro-ruşi nu au fost niciodată aleşi democratic şi nu reprezintă poporul ucrainean”.
Situaţia la zi este însă următoarea: aceşti separatişti controlează clădiri guvernamentale şi posturi radio şi TV din 15 oraşe, au adoptat diverse documente secesioniste şi au afirmat că nu vor permite organizarea alegerilor prezidenţiale din 25 mai.
Într-un raport dat publicităţii săptămâna trecută, Naţiunile Unite au dezvăluit că în estul Ucrainei au loc „repetate acte de violenţă” împotriva celor care cer unitatea Ucrainei, inclusiv „bătăi, tortură şi crimă la comandă”. Aceste acte, afirmă raportul ONU, sunt susţinute de „grupuri anti-guvernamentale, bine înarmate”.
