Preşedintele Vladimir Putin a comparat încercările trupelor ucrainene de a recâştiga controlul asupra teritoriilor din est cu invazia nazistă a Uniunii Sovetice, din timpul celui de-al doilea război mondial. El a anunţat că rebelii au reuşit să oprească această ofensivă şi le-a propus acestora să le permită trupelor ucrainene încercuite să se retragă.
Liderul de la Kremlin le-a vorbit tinerilor la un forum al tineretului şi le-a spus că trebuie să fie „pregătiţi pentru a face faţă oricărei agresiuni faţă de Rusia”. Preşedintele rus i-a descris pe ucraineni şi ruşi ca „fiind, practic, un singur popor”.
În ultimele 72 de ore separatiştii proruşi au deschis un al doilea front în Ucraina şi au reuşit să alunge trupele guvernamentale din orase de pe coasta Mării de Azov. Rusia a trimis masive întăriri separatiştilor, ceea ce le-a creat din nou un avantaj, în momentul în care erau pe cale să fie înfrânte de forţele guvernamentale.
Rebelii au anunţat că acceptă propunerea lui Vladimir Putin de a crea un coridor de retragere pentru forţele Kievului, cu condiţia ca aceastea să predea armamentul din dotare.
Occidentul a reacţionat dur faţă de Rusia, argumentând că implicarea acesteia este imposibil de negat. NATO a făcut publice imagini din satelit cu amplasarea trupelor ruse în Ucraina şi însisi diplomaţii ruşi au recunoscut că soldaţii ţării lor luptă pe teritoriul ucrainean. Ei susţin însă că sunt soldaţi aflaţi în vacanţă, care au ales voluntar să se alăture separatiştilor.
Occidentul a arătat clar că nu se va implica în operaţiuni militare pentru protejarea Ucrainei, dar va recurge la noi sancţiuni economice. Este ceea ce au decis miniştri de externe ai UE, care s-au reunit vineri la Milano. Totuşi, unii dintre ei cred că nu este suficientă o astfel de reacţie împotriva Rusiei.
Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sirkorski a spus că ţările care au încercat până acum să medieze situaţia trebuie acum să explice „ce idei au pentru a-l opri pe preşeidntele Putin şi a salva Ucraina în forma în care este”. i s-a alăturat omologul său suedez, Carl Bildt care a spus că „sancţiunile nu sunt suficiente, Putin este dispus să îşi sacrifice propriul popor”.
Ucraina a cerut vineri aderarea la NATO, cea mai puternică pledoarie pentru ajutorul militar al Occidentului, după ce a acuzat Rusia că a trimis blindate care au respins ofensiva trupelor ucrainene în lupt aîmpotriva rebelilor. În acest sens, premierul Arseni Iaţseniuk a anunţat că guvernul va supune aprobării parlamentului o lege prin care să se renunţe la statutul de ţară nealiniată, pentru a fi posibilă din nou parcurgerea procesului necesar aderării la NATO.
Şicane europene la adresa Rusiei
Polonia a nu a dat vineri permisiune de survol a spaţiului său aerian unui avion în care se afla ministrul apărării rus, care se întorcea spre casă după o vizită în Slovacia.
Autorităţile de la Varşovia au argumentat refuzul prin faptul că aeronava şi-a schimbat statutul din civil în militar, din motive necunoscute. În momentul în care statusul a fost schimbat, aparatul de zbor a putut survola Polonia.
