joi

28 martie, 2024

24 februarie, 2014

Preşedintele Viktor Ianukovici este de negăsit, dar pe numele său s-a emis mandat de arestare cu acuzaţia de ucidere în masă a manifestanţilor ucraineni. Parlamentul a umplut vidul de putere din Ucraina, iar preşedintele acestuia, Olexandr Turcinov, ocupă şi funcţia de şef al statului până la alegerile din 25 mai. Acesta a spus că prioritatea Ucrainei este calea spre Uniunea Europeană, iar în plan intern parlamentul trebuie să formeze un guvern de uniune naţională până marţi. Luni se află în vizită la Kiev şi şefa politicii externe a Uniunii Europene, Catherine Ashton. Între timp, Rusia şi-a rechemat ambasadorul, pe fondul, a ceea ce Moscova descrie drept o deteriorare a situaţiei din Ucraina. Iar europenii caută soluţii financiare pentru a ajuta această ţară, în condiţiile în care este incert dacă Rusia va mai trimite vreo tranşă din împrumutul de 15 miliarde acordat în la sfârşitul anului trecut Kievului.

Rusia şi-a rechemat duminică seara ambasadorul la Kiev, pe Mihail Ziubarov, pentru consultări referitoare la noua situaţie creată în Ucraina. Rechemarea a avut loc imediat după anunţul transmis de posturile de televiziune făcut de preşedintele interimar al Ucrainei, referitor la noile priorităţi politice.

Olexandr Turcinov a spus că Ucraina este pregătită şi pentru un dialog cu Rusia, „pe o bază nouă, corectă, egală, de vecinătate, care să ţină cont de alegerea europeană a Ucrainei”.


Moscova a condamnat îndepărtarea de la putere a preşedintelui Viktor Ianukovici, prin decizia de sâmbătă a parlamentului. Cum indiciul clar, dat de noul preşedinte interimar este că ţara va merge spre vest, concentrată spre o intergrare mai strânsă cu Uniunea Europeană, relaţiile cu vecinul de la est sunt redefinite.

Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a spus că opoziţia ucraineană „a preluat puterea la Kiev, a refuzat dezarmarea şi continuă să ducă o politică a violenţei”. El a acuzat-o că nu îşi respectă pastea sa de înţelegere convenită prin acordul cu preşedintele Ianukovici semnat vineri.

În aceste condiţii, există temeri că Moscova nu va mai acorda Ucrainei cele 15 miliarde de dolari promise anul trecut, ca împrumut pentru că preşedintele Ianukovici nu a mai semnat, în final, acordul de asociere cu UE. Premierul Dmitri Medvedev anunţase în timpul protestelor violente de săptămâna trecută că tranşa a doua, de 2 miliade de dolari, nu va fi deblocată până când situaţia nu se va clarifica.

Pe de altă parte, ciocnirile care au avut loc în Crimeea şi în unele oraşe din estul ţării între suporterii noii puteri de la Kiev şi localnicii, cu o opţiune clară pentru Rusia, au reînviat temerile prvind scindarea ţării.


Consilierul de securitate al SUA, Susan Rice, a spus într-un interviu pentru o televiziune americană că o eventuală intervenţie militară a Rusiei „ar fi o gravă eroare”. „Nu este nici în interesul Ucranei, nici al Rusiei, al Europei sau al Statelor Unite să fie o ţară divizată. Nu este în interesul nimănui o reîntoarcere la violenţă şi o escaladare a situaţiei”, a spus aceasta.

Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a avut o discuţie cu Angela Merkel duminică şi au căzut de acord că „integritatea teritorială a Ucrainei trebuie menţinută”.

Întrebat dacă Rusia „ar putea trimite tancuri în Ucraina”, pornind de la o declaraţie de la începutul lunii a unuia dintre consilierii de la Kremlin, care a avertizat că Rusia ar putea interveni în ţara vecină, miniştrul britanic de externe, William Hague, crede şi el că nu ar fi în interesul Rusiei o astfel de intervenţie.

Nici occidentalii, în Alianţa Nord-Atlantică, nici Rusia nu ar risca o confruntare militară deschisă. Însă această retorică de război rece indică miza pe care o reprezintă Ucraina pentru geopolitica regiunii.

Scenariul dezmembrării Ucrainei, nu este dorit în acest moment nici de Rusia

Analiştii ruşi susţin că preşedintele Vladimir Putin nu ar fi interesat de scindarea Ucrainei şi că Occidentul, atât presa, cât şi analiştii occidentali, nu înţeleg adevăratele raţionamente ale liderului de la Kremlin.

De exemplu, Fyodor Lukyanov, editor la revista Russia in Global Affairs, spune – pentru BBC – că Vladimir Putin nu se teme de ceea ce se întâmplă în Ucraina pentru că ar putea servi ca model opoziţiei ruse, ci pentru că îi confirmă o teorie: neliniştile populaţiei trebuie suprimate de la început, înainte de a lua amploare. Ele nu produc decât haos, iar un stat slab poate cădea uşor în capcană. Odată ce statul şovăieşte, forţe externe occidentale se pot implica şi pot să îi determine căderea. Pentru că dorinţa Vestului este de a limita puterea Rusiei şi influenţa ei.

Aşa explică expertul rus modul în care Vladimir Putin ar privi criza din Ucraina. Moscova crede că schimbarea de regim va arunca Ucraina în haos şi că, în final, s-ar putea dezintegra ca stat. Preşedintele rus nu are o simpatie aparte pentru Viktor Ianukovici personal, comenteză analistul rus, cu atât mai mult cu cât înfrângerea sa în alegerile din 2004, când în campania electorală Vladimir Putin a apărut alături de politicianul ucrainean, a fost o pată şi pe obrazul preşedintelui rus. Acesta crede că liderii ucraineni nu sunt de încredere. În timp de pace, politica ucraineană es reduce la intrigine nesfârşite ale grupurilor de oligarhi.

Ucraina nu este însă o ţară omogenă, dimpotrivă, iar forţarea ucrainenilor de a merge într-o singură direcţie – spre rusia sau spre UE – accentuează aceste diviziuni. Vestul are o identitate clară, dar nu are o economie, în timp ce baza economică a ţării este în est, care nu are însă o identitate distinctă.

Colapsul acestei ţări nu este de dorit pntru rusia, mai spune analistul de la Moscova, iar aceasta nici nu face demersuri pentru o astfel de variantă. Totuşi, escaladarea conflictului ar putea duce la stabilirea unor relaţii şi mai strânse ale Moscovei cu regiunile pro-ruse din est şi sud-est. Iar pe de altă parte, liderii de la Kremlin cred că o implicare mai mare a Occidentului şi susţinerea necondiţionată şi unilaterală a opoziţiei ar putea transforma scenariul sciziunii în realitate.

Catherine Ashton este la Kiev

După ce trei miniştrii de Externe europeni au reuşit să obţină acordul puterii şi opoziţiei pentru o înţelegere care a pus capăt violenţelor, Înaltul Reprezentant pentru Politica Externă sa UE se află luni la Kiev. Ea va discuta „susţinerea pe care UE o poate acorda Ucrainei pentru o soluţie politică la criza actuală şi măsuri de stabilizare a situaţiei economice”.

De peste Atlantic, Secretarul de Stat John Kerry a spus că SUA sprijină votul parlamentului ucrainean de înlăturare a preşedintelui Ianukovici şi alegerile anticipate.

Preşedintele Traian Băsescu: Renunţarea la acţiuni extremiste şi naţionaliste în Ucraina ar contribui la realizarea consensului naţional

Într-un mesaj transmis duminică de şeful statului român, Traian Băsescu a făcut apel la liderii politici din Ucraina „să manifeste calm, reţinere, pragmatism şi prudenţă, disponibilitate maximă la dialog şi flexibilitate pentru obţinerea unui amplu consens absolut necesar pentru ieşirea ţării din criză, stabilizarea climatului intern şi redresarea economiei. Renunţarea la accente sau acţiuni extremiste sau naţionaliste ar contribui, de asemenea, la obţinerea consensului naţional”, a arpătat preşedintele.

Ca stat vecin şi membru Uniunii Europene şi al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), România susţine independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei, care „trebuie urmărite şi garantate de către întreaga clasă politică ucraineană şi de către comunitatea internaţională”.

Pe termen mediu şi scurt, preşedintele consideră că prioritatea Ucrainei este relansarea economiei prin asistenţa comunităţii internaţionale.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: