În timpul întâlnirii de la Beijing cu omologul său chinez Wang Yi, ministrul de externe Dmitro Kuleba a „reiterat poziţia Ucrainei, care este pregătită să negocieze cu partea rusă la un anumit punct, când Rusia va fi pregătită să negocieze cu bună credinţă. Kuleba, transmite Reuters, a adăugat, însă, că ”o asemenea disponibilitate nu este observată la ora actuală la partea rusă”.
Citește și: ”Vizită în premieră a ministrului de externe ucrainean la Beijing: Ucraina cere un ”dialog direct” cu China, despre un plan de pace”)
Reacţionând după această declaraţie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat în faţa presei că „mesajul în sine se poate spune că este la unison cu poziţia noastră”, a Rusiei, adăugând însă că este nevoie de clarificări asupra detaliilor.
„Ştiţi că partea rusă nu a refuzat niciodată să negocieze, a rămas întotdeauna deschisă procesului de negociere, dar aici sunt importante detaliile, pe care nici voi şi nici eu nu le cunoaştem deocamdată”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin.
Pacea din perspectiva Rusiei: Vladimir Putin a cerut luna trecută retragerea trupelor ucrainene din cele patru provincii revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, într-o propunere pentru o încetare a focului şi o pace negociată. Cererea a fost respinsă de Ucraina şi de aliaţii ei occidentali, în special SUA.
Despre pace, cu trimisul la Kiev al Vatican
Președintele Zelenski a început în ultima perioadă să vorbească tot mai des despre pace.
„Cred că toţi înţelegem că trebuie să punem capăt războiului cât mai repede posibil, desigur, pentru a nu fi pierdute şi mai multe vieţi omeneşti”, a spus marţi Volodimir Zelenski în timpul unei întâlniri la Kiev cu trimisul Papei Francisc, secretarul de stat al Vaticanului, cardinalul Pietro Parolín.
În aceeași întâlnire, președintele a mulțumit cardinalului Parolín pentru participarea la summit-ul organizat în Elveția în iunie, și a sugerat că un nou summit ar putea fi găzduit de o ţară din „Sudul Global” şi că de data aceasta Rusia ar putea fi invitată.
Subiectul păcii, discutat de Zelenski și cu Trump
Fostul președinte american Donald Trump a declarat că „a avut o convorbire telefonică foarte bună” cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timp ce liderul de la Kiev a precizat că au discutat despre „importanța vitală a sprijinului bipartizan și bicameral” al Statelor Unite pentru Ucraina.
Apelul dintre cei doi lideri, care au avut o relație complicată pe timpul mandatului lui Trump, marchează prima lor conversație de când Trump a părăsit Casa Albă și a avut loc la o zi după ce Trump a acceptat oficial nominalizarea Partidului Republican pentru funcția de președinte.
„Am convenit cu președintele Trump să discutăm în cadrul unei întâlniri personale ce pași pot face pacea echitabilă și cu adevărat durabilă”, a transmis Volodimir Zelenski.
De la invazia Rusiei în Ucraina în 2022, Trump a declarat în mod repetat că ar putea rezolva războiul din Ucraina într-o zi, dar rămâne neclar cum va asigura el pacea.
În cadrul dezbaterii prezidențiale de luna trecută, Trump a declarat că termenii lui Putin pentru un acord – care ar include cedarea de către Ucraina a celor patru teritorii ocupate în prezent de Rusia – sunt „inacceptabili”.
Obiectiv Zelenski: un nou plan de pace până în noiembrie
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat pe 15 iulie că şi-a fixat ca obiectiv să stabilească toate elementele unui nou plan de pace la timp astfel încât în noiembrie să poată fi organizat un nou summit privind încheierea războiului cu Rusia.
„Avem numeroşi răniţi şi morţi pe câmpul de luptă şi printre civili. Nu vrem ca războiul să mai dureze ani de zile, de aceea noi vom pregăti acest plan în comun, pentru a-l pune pe masă în timpul unui al doilea summit pentru pace”, a anunțat Zelenski.
Summit-ul de pace din Elveția s-a încheiat cu o declaraţie finală ce menţionează că „dialogul între toate părţile” şi respectarea integrităţii teritoriale a Ucrainei reprezintă calea de urmat pentru a pune capăt războiului declanşat de Rusia, solicitând totodată măsuri umanitare şi pentru asigurarea securităţii alimentare şi a centralelor nucleare.
Declaraţia a fost semnată de 78 din cele 92 de state participante şi de instituţii europene, dar mai multe puteri emergente au refuzat să o semneze, printre acestea numărându-se Brazilia, India, Indonezia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite sau Africa de Sud.
Ucrainenii încep să creadă că a venit momentul negocierilor, dar nu în termenii dictați de Rusia
Circa 44% dintre ucraineni cred că a sosit momentul să se înceapă negocierea încheierii războiului cu Rusia, faţă de 35% care sunt împotriva acestor negocieri şi 21% care nu şi-au format o opinie pe acest subiect, potrivit unui sondaj comandat de publicaţia ucraineană ZN şi publicat acum 10 zile
Într-un sondaj similar din mai 2023, numai 23% dintre ucrainenii intervievaţi erau favorabili negocierilor de pace cu Rusia.
Totuşi, 51% dintre ucrainenii chestionaţi consideră că revenirea la frontierele Ucrainei din anul 1991 – care includ peninsula Crimeea şi toate celelalte teritorii ocupate de Rusia – trebuie să fie o condiţie esenţială pentru orice acord de pace cu Rusia, iar 83% resping o soluţie negociată în termenii propuşi de preşedintele rus Vladimir Putin.
Acesta din urmă a cerut luna trecută retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (provinciile Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, ca pas premergător încetării focului şi reluării negocierilor între Moscova şi Kiev pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în martie-aprilie 2022 la Istanbul.
***
