Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a participat la o şedinţă a Consiliului Naţional ucrainean pentru Securitate şi Apărare, în cursul căreia s-au semnat o serie de acorduri, relatează Euronews.
Alianţa Nord-Atlantică şi Kievul au semnat, între altele, un parteneriat în domeniul comunicaţiilor şi un acord cu privire la statutul Misiunii NATO în Ucraina.
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a anunţat marţi că ar putea ridica problema staţionării în regiunea Donbas (est) a unor trupe de menţinerea păcii în cadrul apropiatei Adunări Generale a ONU.
„Trupele ruseşti sunt prezente în Ucraina. Şi continuă să-i susţină pe separatişti prin antrenament, cu echipamente, comandă şi control. De aceea, îndemn Rusia să-şi retragă toate forţele din estul Ucrainei şi să implementeze deplin acordurile de la Minsk”, a declarat Jens Stoltenberg.
Rusia continuă să nege orice implicare în conflictul din estul Ucrainei.
Ucraina vorbeşte din nou de un proces împotriva Rusiei
Ministrul de Externe ucrainean, Pavlo Klimkin, a repus pe tapet chestiunea unor acţiuni în instanţă împotriva Rusiei, care a anexat Peninsula Crimeea în martie 2014 şi continuă să sprijine speparatiştii din Dombas.
Într-un interviu acordat marți seara postului de televiziune „24”, ministrul ucrainean de Externe a declarat: „Autoritățile ucrainene intenționează să ceară Rusiei despăgubiri. Vorbim de miliarde de dolari (…). Am luat în calcul totul. Chiar și costul resurselor naturale, inclusiv nisipul, pe care nu-l putem folosi”, a subliniat Pavlo Klimkin, care estimează valoarea despăgubirilor la 50 de miliarde de dolari.
Ministrul Klimkin admite că procesele pe care Ucraina intenționează să le intenteze Rusiei vor fi de durată: „Este o chestiune de patru- șase ani”.
„Nimeni nu a intentat până acum un proces la Curtea Internațională de Justiție a ONU (CIJ) pentru nerespectarea Convenției privind finanțarea terorismului. Dacă vom putea dovedi că Rusia a finanțat și finanțează terorismul, aceasta ar putea duce la o serie de circumstanțe complet neprevăzute”, a spus ministrul ucrainean de Externe.
Pe data de 5 iunie 2014, ministrul ucrainean al Justiţiei Pavlo Petrenko a prezentat o analiză de 17 volume în care valoarea teritoriului anexat era estimată la 90 de miliarde de dolari.
Tătarii complică situaţia din Crimeea
Un nou conflict este pe cale să se nască în sudul Ucrainei, acolo unde minoritatea tătară s-a alăturat formal protestelor de stradă organizate împotriva Rusiei.
Protestatarii, anunţă Kyiv Post, au blocat circulaţia pe cele 3 autostrăzi care fac legătura cu peninsula, împiedicând circulaţia camioanelor care transportă mărfuri din Ucraina către Crimeea.
Protestul, care are acordul Ministerului de Interne al Ucrainei scrie publicaţia ucraineană, este organizat cu o săptămână înainte de discursul lui Petro Poroşenko de la Adunarea Generală ONU, în care preşedintele ucrainean va cere ca lumea să îşi concentreze atenţia asupra situaţiei din Crimeea.
“Tătarii din Crimeea sunt alungaţi din teritoriile lor. Protestul semnifică faptul că tătarii nu renunţă la Ucraina”, a declarat pentru USA Today ambasadorul Ucrainei în Statele Unite, Valeriy Chaly.
Unul dintre organizatorii protestului concretizat cu blocarea celor 3 rute de acces în Crimeea dinspre Ucraina, Refat Chubarov, a declarat că aproximativ 6.000 de tone de alimente sunt trimise săptămânal în peninsulă. Refat Chubarov a explicat legitimitatea protestului spunând: “Statul ucrainean îi hrăneşte în continuare pe cei care ne-au ocupat pământurile cu ajutorul Kremlinului”.
Prim-ministrul din Crimeea, Sergei Aksyonov, minimalizează efectele acestei blocade, afirmând că mai puţin de 5% din necesarul de mărfuri al teritoriului provine din Ucraina.
Rusia a ocupat Peninsula Crimeea în februarie 2014 şi a anexat acest teritoriu o lună mai târziu.
După anexare, potrivit rapoartelor Human Rights Watch, Freedom House şi Amnesty International, noile autorităţi ruse au permis încălcări frecvente ale drepturilor omului care au ţintit predilect minoritatea tătară, jurnaliştii şi activiştii care se opuneau ocupaţiei ruse.