duminică

3 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

15 ianuarie, 2021

Alimentele au devenit atât de scumpe în Turcia încât oamenii au ajuns să-și cheltuiască reverzele financiare pentru a face stocuri de orez și paste, astfel încât să evite creșterile de prețuri din lunile viitoare.

Seceta, creșterea prețurilor la petrol, dar și deciziile guvernamentale au dus la o scumpire cu 20% a produselor alimentare, în condițiile unei inflații anuale de 15%.

“Cumpărăm doar strictul necesar și cele mai ieftine branduri. Toate produsele alimentare s-au scumpi, în special, laptele praf pentru bebeluși,” a declarat pentru Reuters Huseyin Duran, 43 de ani, tatăl a trei copii, agent de pază care încasează doar o parte din salariu.


“Sunt îngrijorat pentru copii mei,” a spus acesta. “Ne permitem doar să plătim chiria, alimentele și ratele,” a adăugat Huseyin Duran.

„Nu mai existase foamea în Turcia. Dar foamea este realitatea acum”, a declarat pentru Reuters liderul principalului partid de opoziție.

Într-o lume cu inflație aproape zero și economii prăbușite din cauza pandemiei de coronavirus, Turcia se remarcă prin creșterea cu 15% a prețurilor anuale de consum, de departe cea mai mare din OECD și a doua, după Argentina, în rândul economiilor emergente.

Scumpirea petrolului și a îngrășămintelor, precum și seceta, sunt doar o parte dintre cauzele inflației galopante, de 20% în 12 luni. Economiștii arată cu degetul spre deciziile politice guvernamentale care au prăbușit lira și au făcut ca importurile alimentare să urce la aproximativ nouă miliarde dolari.


„Presiunile inflaționiste continuă să fie ridicate din cauza creșterii recente a prețurilor la mărfuri la nivel mondial și a unui efect întârziat al deprecierii puternice a lirei”, a explicat Yesenn El-Radhi, analist senior la Capital Intelligence Ratings.

Un sondaj realizat luna trecută arată că mai mult de jumătate dintre respondenții din Istanbul se bazează pe alimentele distribuite de municipalitate pentru a supraviețui.

Ministrul de Finanțe turc, Lutfi Elvan, a declarat că se vor lua măsuri pentru a se combate inflația, care ar putea să continue creșterea până în aprilie.

Guvernul are mai multe pârghii la care poate recurge pentru a ușura presiunea crizei inflaționiste asupra publicului. Ankara a redus deja impozitele la tutun, care cântăresc foarte mult în indicele prețurilor de consum (IPC), în timp ce a majorat taxele pe alcool și taxele rutiere care au un impact mai mic. Agențiile de stat stabilesc, de asemenea, prețul utilităților precum gazul natural și electricitatea.

Luna trecută, guvernul a crescut salariul minim cu 16%, la 2.825 lire (377 dolari) pe lună.

Turcia s-a mai confruntat cu hiperinflație în anii ’90, criză ce s-a încheiat cu un program FMI  și s-a prelungit în anii 2001-2002.

Istanbul mai are apă doar pentru 45 de zile

Imagine din dronă a barajului Alibeyköy, unul dintre rezervoarele ce alimenteazăcu apă  Istanbulul, cel mai mare oraș din Turcia

Marile orașe din Turcia ar putea rămâne fără apă în următoarele luni, iar Istanbul mai are apă pentru doar 45 de zile, scrie The Guardian.

Ploile slabe au condus la cea mai gravă secetă din ultimii 10 ani, iar Istanbul, o metropolă cu 17 milioane de locuitori, este la un pas să rămână fără apă, potrivit Camerei inginerilor chimiști din Turcia. Primarul din Ankara, Mansur Yavaş, a anunțat luna aceasta că o în barajele și rezervoarele ce alimentează capitală mai există apă pentru doar 110 zile.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Izmir și Bursa, următoarele orașe din Turcia ca mărime, se confruntă și ele cu probleme, barajele care le alimentează fiind pline până la capacitatea de 36%, respectiv 24%, în timp ce fermierii din câmpia Konya și provincia Edirne avertizează că recoltele ar putea fi compromise.

Seceta a generat un cerc vicios: a dus la reducerea producției agricole și creșterea prețurilor la alimente, ceea ce a provocat adâncirea sărăciei și migrarea din rural spre urban, fenomene ce au dus apoi la creșterea presiunilor asupra infrastructurii de alimentare cu apă a orașelor.

Etichete: , , ,

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: