marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

15 ianuarie, 2020

Două mii de luptători sirieni au plecat din Turcia și au ajuns, sau vor ajunge în curând, să lupte pe fronturile libiene, au declarat pentru The Guardian surse din cele trei țări. Publicația britanică afirmă că prezența sirienilor în Libia complică suplimentar situația tactică a războiului civil.

Detașarea luptătorilor sirieni, membri ai grupărilor militare anti-Assad, parte refugiați în Turcia după ce armata rusă a intrat în forță în Siria, este o măsură neașteptată, care apare după ce Turcia s-a oferit, și a fost solicitată în acest sens, să apere guvernul premierului Fayez al-Sarraj, recunoscut de ONU, de ofensiva declanșată de armata generalului Khalifa Haftar.


Ankara a susținut opoziția siriană de la începutul luptei care a avut ca scop înlăturarea regimului Bashar al-Assad și o sprijină chiar și acum, chiar dacă Armata de Eliberare Siriană și-a pierdut consistența din cauza înfrângerilor suferite pe câmpurile de luptă și din cauza divizărilor generate de creșterea influențelor islamiste în rândul rebelilor.

Turcia folosește de ceva vreme luptători sirieni ca ”împuterniciți” să lupte împotriva milițiilor kurde din regiune.

Un prim grup de 300 de luptători membri ai Diviziei a Doua a Armatei Naționale Siriene (SNA), ”umbrelă” sub care Turcia a organizat grupuri rebele, a traversat frontiera siriano-turcă prin punctul de frontieră militar Hawar Kilis pe data de 24 decembrie 2019. Tot prin acest punct au mai intrat în Turcia, pe 29 decembrie, alți 350 de luptători sirieni. Aceste două grupuri se află acum poziționate în partea de est a capitalei Tripoli.

Pe data de 5 ianuarie, în Turcia au mai intrat 1.350 de luptători sirieni – o parte deja trimisă în Libia, alta încă în tabere de instruire din sudul Turciei. Acestor forțe este posibil să li se alăture membri ai Legiunii Islamiste Sham, care vor, independent, să meargă să lupte în Libia.


Una dintre sursele citate de The Guardian afirmă că Turcia are în plan să formeze o divizie de luptători sirieni care să activeze în Libia, care să fie denumită Divizia Omar al-Mukhtar, după numele unui vechi lider al rezistenței libiene executat de italieni în 1931, personaj devenit popular în Siria în perioada Revoluției arabe.

Luptătorii sirieni au semnat contracte cu guvernul de la Tripoli pentru o perioadă de 6 luni, tuturor promițându-li-se cetățenia turcă la final de contract. Potrivit contractelor, Turcia suportă eventualele cheltuieli de spitalizare ale sirienilor răniți în lupte și își asumă responsabilitatea repatrierii corpului în Siria în cazul decesului pe front.

Atât Ankara cât și Tripoli au negat prezența luptătorilor sirieni în Libia, obținerea de dovezi indirecte fiind mult îngreunată de faptul că luptătorilor sirieni li s-a transmis că orice postare în social media, indiferent de conținut, atrage automat anularea contractului individual.

Oficial, potrivit unui anunț al președintelui Recep Tayyip Erdoğan, în Libia sunt prezenți 35 de militari turci, cu rol de consultant.

Generalul Khalifa Haftar, aflat în fruntea ofensivei anti-guvernamentale, este sprijinit de către Egipt, Franța, Iordania, Rusia și Emiratele Arabe Unite.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Guvernul lui Fayez al-Sarraj se bucură de recunoașterea ONU și este ajutat de Italia, Qatar și Turcia. Guvernul libian spera în ajutor direct și este oarecum nemulțumit că Turcia nu a adus proprii soldați să lupte de partea sa, dar a acceptat prezența sirienilor în momentul în care armatele rebele s-au apropiat periculos de mult de Tripoli.

The Guardian a scris în decembrie că și cealaltă tabără primește ajutoare – Sudan a trimis 3.000 de luptători în tabăra generalului Haftar, acolo unde deja se aflau 600 de mercenari ruși.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: