La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Chestiunea

Serbia a semnat cu Rusia și a aderat la Uniunea Economică Euroasiatică

Premierul sârb Ana Brnabic a semnat acordul de aderare la Uniunea Economică Euroasiatică (EEU), împreună cu omologii săi din Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan și Kyrgyzstan,… Mai mult

27.10.2019

La obiect

O măsură pentru 7 milioane de viitori pensionari: aducerea contribuției la pilonul II de pensii la nivelul legal

Potrivit atr.43, alineatele 2 și 3 din legea 411/2004, amendate prin OUG 112/2007, contribuțiile ar fi trebuit să ajungă deja la 6% din venitul salarial… Mai mult

27.10.2019

La obiect

Măsurile economice și fiscale din programul cu care Guvernul Orban cere învestirea în Parlament

Din programul de guvernare al echipei cu care premierul desemnat Ludovic Orban va cere învestirea Parlamentului se remarcă următoarele măsuri economice și fiscale considerate urgente:… Mai mult

24.10.2019

Cronicile

Turul de forță al lui Anders Rasmussen: Baze NATO permanente în Europa de est și primirea de noi membri. Urmează vizita oficialilor SUA

de Victor Bratu 16.5.2014

NATO urmărește să deschidă baze permanente în Europa de Est inclusiv în România, iar decizia formală va fi luată la summit-ul din septembrie din Țara Galilor : Asta lasă se se înțeleagă declarațiile făcute la București vineri, cu ocazia vizitei lui Anders Fogh Rasmussen, secretar general al NATO, la unison cu declarațiile oficialilor români.

Anders Fogh Rasmussen a sosit la Bucureşti joi seară, pentru o vizită oficială în România, după ce mai întâi poposise la Bratislava.

După declanşarea crizei generate de anexarea Peninsului Crimeea de către Rusia, înalţi oficiali ai NATO şi ai SUA au vizitat frecvent partea de Est a Europei.

Programul deplasărilor şi agenda întâlnirilor oficiale prefigurează două direcţii importante de acţiune ale Alianţei Atlanticului de Nord- o nouă extindere a NATO şi instalarea de baze permanente în flancul estic al Alianţei.

În plus, vizita lui Rasmussen va fi urmată de alte două, la fel de importante pentru adjudecarea influenței în Europa de est, pe fondul conflicului dintre Rusia și Occident: săptămâna viitoare, în România vor sosi vicepreşedintele american Joe Biden şi şeful Pentagon, Chuck Hagel.

Agenda de la București. La sediul MApN s-a discutat despre amplasarea bazelor permanente NATO

Prima întâlnire oficială de vineri a secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, s-a desfăşurat la Ministerul Apărării.

De remarcat o schimbare de ultim moment a agendei oficiale: potrivit programului oficial anunțat cu o zi înainte de agențiile de presă, Anders Rasmussen ar fi trebuit să aibă întâlniri separate cu premierul Victor Ponta, cu ministrul de Externe, Titus Corlăţean,  cu ministrul Apărării, Mircea Duşa, şi urma să fie apoi primit de preşedintele Traian Băsescu la Cotroceni.

Programul a suferit modificări, Anders Fogh Rasmussen fiind aşteptat la sediul MApN de premierul Victor Ponta, de ministrul Mircea Duşa şi de ministrul Gabriel Oprea, care inițial nu făcuse parte din programul de întâlniri.

La sediul MapN, potrivit unui comunicat al instituţiei, „secretarul general a adus în discuţie temele aflate pe agenda Reuniunii Consiliului Nord-Atlantic în formatul miniştrilor apărării, ce se va desfăşura la Bruxelles în zilele de 3 şi 4 iunie”.

„Proiectul pe care îl susţin, necesitatea amplasării unor baze ale NATO în flancul estic al Alianţei, este un plan ambiţios pe care îl vom discuta în cadrul Summit-ului, unde vom lua decizii despre măsurile pe termen lung necesare pentru a întări apărarea colectivă. Apărarea colectivă rămâne misiunea principală a NATO.”, este citat Anders Fogh Rasmussen de comunicatul MApN.

În cadrul întâlnirii de la sediul Ministerului Apărării oficialii au mai abordat teme legate de participarea României la viitoarele operaţii ale NATO, de sistemele de securitate maritimă şi aeriană, dar şi de sistemul de apărare antirachetă.

Înainte să ajungă la Palatul Cotroceni, oficialul NATO s-a întâlnit şi cu ministrul de Externe, Titus Corlăţean.

În sediul ministerului s-a aflat şi ambasadorul Ucrainei la Bucureşti.

Declaraţiile la Cotroceni

Preşedintele Traian Băsescu şi secretarul general al NATO au susţinut o conferinţă de presă comună la Cotroceni, după convorbirile oficiale care au durat 45 de minute.

Cele mai relevante declarații ale celor doi oficiali :

Traian Băsescu:

  • În perspectiva summitului NATO din septembrie, obiectivul nostru este consolidarea nivelului de securitate pe flancul de est şi reafirmarea cu forţă a aplicarii art. 5 al tratatului, care garantează securitatea fiecărui membru
  • În ce ne priveşte, angajamentul guvernului de a creşte alocaţiile pentru Apărare e un semnal bun. Poate trebuie să mai discutăm cadenţa, pentru că evenimentele nu aşteaptă
  • Am făcut aprecieri cu privire la situaţia de securitate din Marea Neagră, care s-a deteriorat consistent
  • După Nagorno Karabah, Osetia de Sud, Abhazia, iată un alt punct, Crimeea, unde sunt concentrate forţe ruseşti care creeaza dezechilibre în raportul de forţe din Marea Neagră, care vor trebui compensate.
  • În opinia noastră, Marea Neagră a devenit partea cea mai sensibilă în regiune, e vulnerabilitatea cea mai mare pe care o avem, e stomacul moale

Anders Fogh Rasmussen:

  • Am discutat criza serioasă de la graniţele noastre, România nu e singură, sunteţi parte a NATO şi orice aliat se bucură de protecţia completă a NATO
  • Vom face tot ce e necesar, oricât e nevoie, deoarece agresiunea Rusiei subminează chiar principiile pe care am construit pacea şi prosperitatea, dreptul fiecărei naţiuni de a-şi determina viitorul şi respingerea aşa-numitelor sfere de influenţă
  • După ce am văzut în Ucraina, nimeni nu mai poate avea încredere în aşa numitele garanţii ale Rusiei cu privire la suveranitate şi integritate.
  • În ce priveşte viitorul statut al Ucrainei, Ucraina trebuie să decidă, nu Rusia, nu noi. În legatură cu Transnistria, acelaşi lucru se aplică Moldovei. Solicitam respectul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Moldovei.
  • Vrem ca Rusia să îşi respecte obligaţiile internaţionale şi să nu încerce să destabilizeze situaţia nici în Moldova, nici în Ucraina

Intenţiile NATO în estul Europei

Mesajele de la Bucureşti ale secretarului general NATO sunt un ecou al prezentării susţinute de Fogh Rasmussen, joi dimineaţa, în cadrul Forumului Securităţii Globale, organizat la Bratislava. Este vorba nu doar de deschiderea unor baze permanente în Europa de est, ci și de primirea de noi membri. Din perspectiva României, sunt importante discuțiile menite să scoată Republica Moldova din neutralitate și să o apropie de Alianța Nord-Atlantică, potrivit unui calendar occidental al țării de peste Prut.

Din capitala Slovaciei, Anders Fogh Rasmussen a transmis Rusiei următorul mesaj: “Astăzi, NATO este în egală măsură capabilă şi dornică să fac tot ceea ce este necesar. Suntem preocupaţi să dezvoltăm şi să desfăşurăm forţele potrivite pentru apărare şi pentru descurajarea oricăror acţiuni ostile. Suntem gata să luăm orice măsură necesară.

Despre intenţiile NATO în estul Europei, Anders Fogh Rasmussen a declarat: “Vom aprofunda parteneriatele cu Ucraina şi cu ceilalţi parteneri. Şi, mai ales, vom ţine deschisă uşa acelor ţări care vor să se alăture Alianţei.”

În context, oficialul NATO a vorbit şi despre relaţia Alianţei cu Suedia şi Finlanda.

“Sunt parteneri foarte valoroşi şi pot să afirm că în prezent se derulează discuţii foarte interesante în interiorul acestor state cu privire la relaţiile cu NATO. Le urmăresc cu atenţie.” a spus secretarul general NATO.

Întrebat de un ziarist rus dacă la summit-ul din Ţara Galilor se va lua o decizie cu privire la Georgia, oficilul NATO a răspuns: “Cu siguranţă, Georgia va beneficia de politica uşilor deschise adoptată de Alianţă, dar în acest moment este prea devreme să vă răspund exact cum. Personal, cred că Georgia a făcut progrese remarcabile: a implementat reforme, a organizat exemplar alegeri, a contribuit consistent la operaţiunile NATO din Afghanistan, a făcut progrese evidente în interoperabilitate. La aceste progrese trebuie un răspuns corespunzător dar, repet, este cam devreme să spunem exact cum vom răspunde.”

La o altă întrebare, legată de subiectul bazelor permanente NATO din Est, Fogh Rasmussen a răspuns: “De ce să teoretizăm pe acest subiect? Mesajul meu este următorul: vom face tot ceea ce este necesar, pentru atâta timp cât este necesar. Este clar că avem nevoie de o prezenţă cât mai vizibilă pe tot teritoriul NATO. Asta asigurăm şi în prezent dar cred că trebuie adoptate şi măsuri pe termen lung.”

Oficialii NATO – 5 deplasări în ultimele 7 zile

Oficialii NATO au avut în ultima perioadă un calendar al întâlnirilor încărcat.

Pe 16 mai, Anders Fogh Rasmussen a avut o serie de întâlniri oficiale în România.

Pe 15 mai, secretarul general Anders Fogh Rasmussen a participat, la Bratislava, la un forum pe teme de securitate.

Cu această ocazie, secretarul general a participat la un dejun de lucru cu premierii Slovaciei, Poloniei, Ungariei şi Cehiei- state member ale Grupului de la Vişegrad. Anders Fogh Rasmussen a fost primit şi de preşedintele Slovaciei.

Pe 12 mai, secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow, a început o vizită de 3 zile în Republica Moldova, unde a transmis că “atât NATO cât şi Moldova pot să facă mai mult pentru a-şi extinde parteneriatul, prin cooperări commune şi un dialog politic mai susţinut”. Oficialul NATO a avut întâlniri cu preşedintele Nicolae Timofti, cu premierul Iurie Leancă şi cu ministrul de Externe, Natalia Gherman.

Pe 9 mai, comandantul militar al Alianţei a mers în Estonia, unde s-a întâlnit cu preşedintele Toomas Ilves. Agenda oficială a conţinut discuţii pe temele întăririi capacităţilor de apărare ale Alianţei şi siguranţa cibernetică.

Pe 8 mai, Anders Fogh Rasmussen a fost în Polonia, unde s-a întâlnit cu premierul Donald Tusk, cu preşedintele Bronislaw Komorowsky, cu miniştrii de Externe, Radoslaw Sikorski, şi Apărării, Tomasz Siemoniak. Oficial, s-a discutat despre dezvoltarea şi modernizarea capacităţilor militare comune.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.5.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

Universitatea București și Europa FM îi invită pe Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă la dezbatere

Vladimir Ionescu

Universitatea București și Europa FM le-a adresat candidaților la alegerile prezidențiale aflați în turul al doilea, Vasilica-Viorica Dăncilă și Klaus Werner Iohannis, invitația de a… Mai mult

Europa

Jean-Claude Juncker: SUA nu va suprataxa importurile de automobile europene

Iulian Soare

Preşedintele în funcție al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat joi că Donald Trump nu va impunenoi tarife vamale asupra importurilor de automobile europene, precizând… Mai mult

Stiri

Contestația în anulare împotriva condamnării lui Radu Mazăre la 9 ani de închisoare, respinsă

Vladimir Ionescu

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins luni contestația în anulare formulată de Radu Mazăre împotriva deciziei de condamnare definitivă la nouă ani de… Mai mult

Stiri

Ministerul Finanţelor a împrumutat 792 mil. lei de la bănci, cu o dobândă de 3,86%

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat, luni, 792 de milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat tip benchmark cu o… Mai mult

Stiri

CNAS anunță licitații pentru mentenanța sistemului informatic. Valoare estimată: 6,3 milioane euro, plus TVA

Vladimir Ionescu

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a lansat licitația pentru serviciile de administrare, mentenanță, suport tehnic, dezvoltare și help desk aferente sistemelor IT din… Mai mult

Stiri

Instanța a decis falimentul RADET – decizie definitivă

Adrian N Ionescu

Curtea de Apel Bucureşti a decis definitiv, luni, falimentul Regiei de termoficare a Capitalei, RADET, menţinând astfel decizia de primă instanţă a Tribunalului Bucureşti. Administratorul… Mai mult

Stiri

Varujan Vosgnian a anunțat sfârșitul alianței ALDE – Pro România

Vladimir Ionescu

Alianța dintre Pro România și ALDE s-a încheiat, a anunțat într-un mesaj pe Facebook purtătorul de cuvânt al ALDE, Varujan Vosganian. Alianța electorală care l-a… Mai mult