Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) vrea să afle cât ar costa introducerea sistemului de trenuri cu „mers cadenţat” în jurul a 21 oraşe mari din România (poli de dezvoltare şi poli de creştere) și a publicat pe SEAP un anunţ de consultare a pieţei, pentru a obţine o valoare estimativă pentru achiziţia acestui serviciu, potrivit Agerpres.
„Mersul cadenţat” reprezintă un sistem în care trenurile circulă la intervale orare egale și precise, pentru aceleași categorii de tren, aceleași rute și aceleași stații, ca să ofere pasagerilor un grad de mobilitate mai mare şi un program previzibil al orelor de plecare/ sosire.
Sistemul presupune însă o infrastructură feroviară dezvoltată și fiabilă, ca și garnituri de tren performante, suplimentarea personalului și recalificarea profesională a salariaților din sectorul de exploatare vagoane.
Un proiect similar a avut CFR Calatori în 2010, când inclusese mersul cadențat în programul său de restructurare. Deocamdată, vagoanele de călători nu au vizibile nici măcar cartoanele pe care sunt înscrise destinația și numerotarea. Și în circulație sunt locomotive fabricate acum 50 de ani.
Cei 21 „poli de dezvoltare”
Potrivit anunţului AFR, se doreşte introducerea trenurilor de mers cadenţat pentru orașele: Bucureşti, Cluj Napoca, Timişoara, Iaşi, Constanţa, Craiova, Braşov, Galaţi, Ploieşti, Oradea, Brăila, Arad, Piteşti, Sibiu, Bacău, Târgu Mureş, Baia Mare, Buzău, Botoşani, Satu Mare şi Râmnicu Vâlcea, potrivit Agerpres.
De asemenea, se urmăreşte asigurarea legăturilor feroviare între oraşele mari şi reşedinţele de judeţ apropiate (12 conexiuni), astfel: Călăraşi – Slobozia; Ploieşti – Bucureşti – Giurgiu; Timişoara – Arad; Deva – Alba Iulia – Sibiu; Satu Mare – Baia Mare; Botoşani – Suceava; Cluj Napoca – Târgu Mureş; Brăila – Galaţi; Iaşi – Vaslui; Craiova – Slatina; Bacău – Piatra Neamţ şi Braşov – Sf. Gheorghe.
Implementarea proiectului ar urma să fie realizată în 12 luni, iar sursa de finanţare este bugetul de stat şi Programul Operaţional Transporturi (POT).
CFR Călători își dorea acum 12 ani să obțină o economie anuală de aproximativ 400 milioane lei numai din costurile de exploatare directe și o creștere de încasări de 20%.
„Autoritatea pentru Reformă Feroviară are calitatea de beneficiar direct în cadrul POT, în condiţiile prevăzute în Ghidul solicitantului, pentru fondurile alocate sectorului de transport feroviar. Finanţarea proiectului va fi asigurată din POT, iar cofinanţarea va fi asigurată de la bugetul de stat”, se spune în anunţ.
Până la 27 aprilie operatorii economici interresați trebuie să trimită propuneri în cadrul procesului de consultare, care se va încheia în 4 mai, potrivit planurilor actuale ale AFR.
***
Un răspuns
Ei nu sunt în stare sa gestioneze infrastructura națională ( au anulat rute , trenuri , triaje de marfa au lăsat sa fie demolate gări , au dat la fier vechi material rulant si infrastructura CF) . Ii cred , pandemia și UE le taie apetitul pt furt din banii europeni iar sursele sunt puține. Creștinismul astea cu trenurile cadentate sunt doar a se patenta noi oportunități de furat fonduri din bani publici ! Ăștia nu au rușine și frica de lege sau sunt școliți de Putin ?!