La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

La obiect

Noua strategie de îndatorare: MFP vrea mai mulți lei de la bănci, BNR se teme de gradul lor mare de expunere pe datoria guvernamentală

Ministerul Finanțelor (MFP) pare să nu fi ținut seama de gradul mare de expunere a băncilor la deținerile de titluri de stat, atunci când și-a… Mai mult

10.09.2019

Chestiunea

Record istoric la deficitul comercial, în iulie 2019. Am trecut pe deficit lunar și la mașini și echipamente de transport

Deficitul comercial pe luna iulie 2019 a urcat brusc la nivelul record istoric de 1.755,5 milioane euro, cu 38% mai mult decât în aceeaşi lună… Mai mult

09.09.2019

Cronicile

Trei variante prin care BNR vrea să tempereze creditarea

de Vladimir Ionescu , 18.1.2018

BNR va impune restricţii la creditele populaţiei pentru a anticipa eventuale riscuri de neplată. Acest lucru s-ar putea întâmpla în luna martie, dacă proiectul va fi aprobat de Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială.

Am putea avea astfel parte de creşteri în ceea ce priveşte dobânzile şi avansul sau de o limitare a gradului de îndatorare . Este de fapt o formulă de a domoli inflaţia, de a reduce consumul si de a elimina riscuri.

Regulile despre care se vorbeşte de peste jumătate de an, prin care BNR vrea să tempereze creditarea, au cel puţin trei variante, potrivit Economica.net.

Prima este creşterea dobânzilor, care să scumpească împrumuturile. Însă e o pârghie cu mari riscuri. Pe de o parte îi va afecta şi pe cei care deja au credite şi care s-ar putea afla în imposibilitatea de a-şi mai plăti ratele. Însă banca centrală nu poate ridica nivelul dobânzilor prea sus pentru că aduce asupra ţării alte pericole. Nivelul lor trebuie coordonat cu cel al altor ţări din regiune. Dacă România oferă dobânzi prea atractive atunci va atrage capitaluri mari din afară, va aprecia leul până la niveluri nesustenabile, iar companiile româneşti vor fi puternic afectate.

Polonia chiar în această perioadă a ales să înăsprească cerinţele de capital pentru bănci în loc să crească dobânzile. Practic, impune băncilor să vină cu mai mulţi bani de acasă dacă vor să dea credite mai multe.

O altă variantă ar fi limitarea gradului de îndatorare la un anume procent din venitul net al solicitantului, adică undeva la 55% sau chiar mai jos. E un procent aplicat la un venit net calculat de bancă, din care sunt scăzute cheltuielile zilnic de consum, cheltuielile cu utilităţi sau asigurări.

O ultimă variantă ar fi majorarea avansului la credit, care va avea cele mai mari consecinţe asupra creditelor ipotecare.

Acum avansul la un credit clasic este de circa 15%. planul ar fi de a merge mai sus, la 20-25%. Bancherii sunt de părere că o astfel de măsură ar fi destul de dură şi ar avea efect doar asupra creditelor ipotecare şi ar lăsa neacoperite împrumuturile de nevoi personale, cele care au o dinamică mult mai acceperată şi presupun riscuri mai mari. În plus ar apărea distorsiuni în piaţa imobiliară pentru că există programul Prima Casă, unde e perceput un avans de doar 5%.

La final s-ar putea să iasă un mix de măsuri.

Conform unui raport al Băncii Naţionale a României (BNR), valoarea totală a creditelor restante în lei ale populaţiei şi firmelor, înregistrată în luna noiembrie 2017, se cifra la 5,46 miliarde de lei, în scădere cu 0,84% faţă de suma raportată în octombrie 2017. Restanţele la creditele în valută erau în scădere cu 9,47%, la 6,25 miliarde de lei (echivalent).

Totalul creditelor în lei atingea, în noiembrie, 145,89 miliarde de lei (cu 1,35% peste valoarea din luna precedentă), din care 62,32 miliarde de lei erau sume contractate de agenţii economici şi 79,5 miliarde de lei împrumuturi efectuate de populaţie.

De asemenea, creditele în valută totalizau 92,484 miliarde echivalent lei în noiembrie 2017 (cu 0,09% mai mult faţă de octombrie 2017), din care 47,10 miliarde de lei împrumuturi contractate de agenţii economici şi 42,25 miliarde de lei credite luate de populaţie.

Bucureştenii aveau, la finele lunii noiembrie, credite în lei restante în sumă de 1,7 miliarde de lei şi în valută de 2,8 miliarde de lei (echivalent). Totalul creditelor în lei contractate în Capitală ajungea la 51,63 miliarde de lei, iar al celor în valută la 44,63 miliarde de lei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.1.2018

Lăsați un comentariu


Digital

România și Polonia au semnat un Memorandum de înțelegere în domeniul digital

Vladimir Ionescu

În marja consultărilor interguvernamentale România – Republica Polonă care au avut loc miercuri, la București, ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, a avut o întâlnire bilaterală cu… Mai mult

Stiri

Și președintele și premierul sunt covinși fiecare că CCR le-a făcut dreptate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă interpretează în mod diferit decizia de miercuri a CCR, cei doi considerând însă că verdictul Curții le este… Mai mult

Stiri

Bolt investește 10 milioane de euro, până în 2025, în proiectul Green Plan

Vladimir Ionescu

Bolt, cea mai mare platformă europeană de transport la cerere, anunță că va transforma cursele efectuate prin intermediul aplicației sale în Europa în călătorii neutre… Mai mult

Europa

OUG 114: Prețul gazelor pe piața românească a ajuns la dublul celui de la Viena

Adrian N Ionescu

Tendința scumpirii gazelor pe piața din România, rămasă liberă după restricțiile OUG 114 / 2018, au dus prețul mediu ponderat al tranzacțiilor de la Bursa… Mai mult

Stiri

Decizie CCR: Președintele nu poate refuza revocările și trebuie să numească interimarii, premierul trebuie să ceară Parlamentului votul pentru noua structură a guvernului

Vladimir Ionescu

UPDATE: CCR a transmis comunicatul referitor la situația ocnflictuală existentă între cele două Palate. Motivarea, cu detaliile complete, urmează să apară ulterior. Prezentăm integral comunicatul… Mai mult

Europa

Parlamentul European cere clarificări sau chiar schimbări la portofoliile ”controversate” din noua Comisie

Razvan Diaconu

Lideri ai grupurilor politice reprezentate în Parlamentul European cer președintelui-ales al Comisiei Europene să clarifice, dacă nu să schimbe, atribuțiile și titulaturile unor portofolii atribuite… Mai mult

Europa

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Iulian Soare

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire… Mai mult