Analiză

Problema bugetară a României: combinaţia toxică între veniturile „americane” şi cheltuielile „europene”

Intrată relativ recent în clubul economiilor de piaţă funcţionale, deşi are multiple probleme de dezvoltare ( nu doar economice) rămase în suspensie, România s-a uitat… Mai mult

12.05.2019

Chestiunea

”România merită o atenție mai mare, ceea ce vom face în următoarele săptămâni” – Declarațiile ”greilor” la final de summit

Președintele Klaus Iohannis, președintele Consiliului European, Donald Tusk, și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au susținut o conferință de presă comună la finalul summit-ului UE… Mai mult

09.05.2019

Evenimentul

Summit UE – Declarația de la Sibiu

La finalul sesiunii plenare a Summit-ului UE a fost dată publicității Declarația de la Sibiu. Aceasta conține cele 10 angajamente despre care cursdeguvernare.ro a scris… Mai mult

09.05.2019

Evenimentul

A început summit-ul UE de la Sibiu – cele mai semnificative momente și declarații

La sediul Primăriei Sibiu a început reuniunea informală a liderilor UE la care se vor trasa liniile generale ale agendei europene pe următorii 5 ani.… Mai mult

09.05.2019

Cronicile
Cronicile

Trei variante prin care BNR vrea să tempereze creditarea

de Vladimir Ionescu , 18.1.2018

BNR va impune restricţii la creditele populaţiei pentru a anticipa eventuale riscuri de neplată. Acest lucru s-ar putea întâmpla în luna martie, dacă proiectul va fi aprobat de Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială.

Am putea avea astfel parte de creşteri în ceea ce priveşte dobânzile şi avansul sau de o limitare a gradului de îndatorare . Este de fapt o formulă de a domoli inflaţia, de a reduce consumul si de a elimina riscuri.

Regulile despre care se vorbeşte de peste jumătate de an, prin care BNR vrea să tempereze creditarea, au cel puţin trei variante, potrivit Economica.net.

Prima este creşterea dobânzilor, care să scumpească împrumuturile. Însă e o pârghie cu mari riscuri. Pe de o parte îi va afecta şi pe cei care deja au credite şi care s-ar putea afla în imposibilitatea de a-şi mai plăti ratele. Însă banca centrală nu poate ridica nivelul dobânzilor prea sus pentru că aduce asupra ţării alte pericole. Nivelul lor trebuie coordonat cu cel al altor ţări din regiune. Dacă România oferă dobânzi prea atractive atunci va atrage capitaluri mari din afară, va aprecia leul până la niveluri nesustenabile, iar companiile româneşti vor fi puternic afectate.

Polonia chiar în această perioadă a ales să înăsprească cerinţele de capital pentru bănci în loc să crească dobânzile. Practic, impune băncilor să vină cu mai mulţi bani de acasă dacă vor să dea credite mai multe.

O altă variantă ar fi limitarea gradului de îndatorare la un anume procent din venitul net al solicitantului, adică undeva la 55% sau chiar mai jos. E un procent aplicat la un venit net calculat de bancă, din care sunt scăzute cheltuielile zilnic de consum, cheltuielile cu utilităţi sau asigurări.

O ultimă variantă ar fi majorarea avansului la credit, care va avea cele mai mari consecinţe asupra creditelor ipotecare.

Acum avansul la un credit clasic este de circa 15%. planul ar fi de a merge mai sus, la 20-25%. Bancherii sunt de părere că o astfel de măsură ar fi destul de dură şi ar avea efect doar asupra creditelor ipotecare şi ar lăsa neacoperite împrumuturile de nevoi personale, cele care au o dinamică mult mai acceperată şi presupun riscuri mai mari. În plus ar apărea distorsiuni în piaţa imobiliară pentru că există programul Prima Casă, unde e perceput un avans de doar 5%.

La final s-ar putea să iasă un mix de măsuri.

Conform unui raport al Băncii Naţionale a României (BNR), valoarea totală a creditelor restante în lei ale populaţiei şi firmelor, înregistrată în luna noiembrie 2017, se cifra la 5,46 miliarde de lei, în scădere cu 0,84% faţă de suma raportată în octombrie 2017. Restanţele la creditele în valută erau în scădere cu 9,47%, la 6,25 miliarde de lei (echivalent).

Totalul creditelor în lei atingea, în noiembrie, 145,89 miliarde de lei (cu 1,35% peste valoarea din luna precedentă), din care 62,32 miliarde de lei erau sume contractate de agenţii economici şi 79,5 miliarde de lei împrumuturi efectuate de populaţie.

De asemenea, creditele în valută totalizau 92,484 miliarde echivalent lei în noiembrie 2017 (cu 0,09% mai mult faţă de octombrie 2017), din care 47,10 miliarde de lei împrumuturi contractate de agenţii economici şi 42,25 miliarde de lei credite luate de populaţie.

Bucureştenii aveau, la finele lunii noiembrie, credite în lei restante în sumă de 1,7 miliarde de lei şi în valută de 2,8 miliarde de lei (echivalent). Totalul creditelor în lei contractate în Capitală ajungea la 51,63 miliarde de lei, iar al celor în valută la 44,63 miliarde de lei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.1.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Ungaria nu poate restricționa vânzarea de terenuri către cetățeni din alte state membre – decizie CJUE

Iulian Soare

Restricţiile impuse de Ungaria cu privire la achiziţionarea de terenuri arabile de către cetățeni din alte state membre încalcă drepturile prevăzute de legislaţia europeană, a… Mai mult

Stiri

CCR a respins inițiativa cetățenească de alegere a primarilor în două tururi

Vladimir Ionescu

Judecătorii CCR au respins marți inițiativa cetăţenească pe tema alegerilor primarilor în două tururi. Potrivit comunicatului oficial, motivul respingerii este legat de numărul de semnături… Mai mult

Europa

UE operaționalizează prima flotă de aeronave pentru combaterea incendiilor de pădure

Iulian Soare

Comisia Europeană a lansat marți prima flotă de aeronave pentru combaterea incendiilor de pădure din sezonul care urmează – șapte avioane și șase elicoptere vor… Mai mult

Europa

Consiliul UE / A fost interzisă utilizarea obiectelor de plastic de unică folosință

Vladimir Ionescu

Consiliul UE a adoptat marți măsurile pentru reducerea deșeurilor marine provenite de la cele zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel… Mai mult

Stiri

Anton Anton: Nu văd care e problema dacă ne orientăm către gaze din import

Adrian N Ionescu

„Dacă preţul gazelor de producţie internă este mai mare decât gazele de import, industria se va orienta către gazele de import. Nu văd care e… Mai mult

Stiri

Radu Mazăre contestă condamnarea la nouă ani închisoare

Vladimir Ionescu

Radu Mazăre contestă condamnarea definitivă de nouă ani de închisoare în dosarul retrocedărilor fictive din Constanța, condamnare pentru executarea căreia a fost extrădat de Madagascar.… Mai mult

Stiri

Legea de reorganizare a ANAF a fost declarată neconstituțională

Razvan Diaconu

Curtea Constituțională a admis, marți, obiecția de neconstituționalitate formulată de către partidele de opoziție cu privire la legea pentru modificarea OUG 74/2013 privind unele măsuri… Mai mult