Liderii din 25 de state europene (mai puţin Marea Britanie şi Cehia) au semnat vineri dimineaţă Tratatul de stabilitate, cooperare şi guvernanţă europeană – aşa numitul Tratat sau Pact fiscal. (Citeşte AICI textul tratatului).
Potrivit Tratatului, statele vor trebui să se încadreze într-un deficit structural de maximum 0,5% (aşa numita „Regulă de aur), iar deficitul ciclic maxim nu va trebui să depăşească 3% din PIB. În cazul statelor care au un grad de îndatorare mai mic de 60% din PIB, deficitul structural va putea fi negociat până la 1%.
În cazul depăşirii cifrelor, Tratatul prevede declanşarea unui mecanism automat de sancţiune, care poate merge până la amenzi de 0,1% din PIB.
Doar statele care semnează Tratatul vor beneficia de ajutor prin Mecanismul European de Stabilitate – aşa numita Facilitate Financiară.
Statele semnatare ale Tratatului urmează să-l ratifice pe plan intern şi să găsească modalităţi legislative de-a impune „Regula de aur”. În unele cazuri ar putea fi vorba de modificarea Constituţiilor statelor, în altele s-ar putea apela la modalităţi parlamentare.
Tratatul intră în vigoare de la 01 ianuarie 2013, sau când va fi ratificat de 12 state semnatare.
România şi Tratatul fiscal: Trei riscuri
1.Limitarea la 0,5% a deficitului structural, cifră fixată unitar pentru toate ţările din pact, deşi datoria lor publică diferă considerabil, de la 6% ( Letonia) la 160% (Grecia) – România fiind în preajma pragului de 40% – nu poate realiza reglajul fin cerut de optimizarea economică.
Ţara noastră ar putea solicita o derogare pentru extinderea la 0,7% sau chiar 1% a deficitului structural. Fără această concesie, creşterea economică ar fi afectată artificial iar potenţialul de dezvoltare va rămâne subutilizat. 0,5% mai degrabă ar conserva decalajele decât să permită recuperarea lor.
2.În cazul unei evoluţii economice favorabile, va fi foarte dificil de explicat populaţiei de ce nu pot fi acordate recompense imediate şi de ce trebuie acceptată consolidarea rezultatelor înainte de a distribui avantaje pe termen lung.
Problema suveranităţii naţionale limitate prin acest acord suprastatal se pune deja. Pasul doi, de intervenţie, fie şi la nivel de experţi, asupra bugetelor prezentate Bruxelles-ului înainte a de a trece prin Parlamentele naţionale este inevitabil şi va naşte controverse.
3. Modul de calcul destul de dificil şi aplicarea neuniformă ar putea duce la controverse importante privind respectarea regulii de 0,5% deficit structural.
Pot fi aşteptate efecte negative asupra coeziunii europene şi reacţii destabilizatoare la nivel instituţional.
Concret, Ungaria deja se arată nedumerită de sancţiunile impuse de Comisia Europeană pentru depăşirea deficitului bugetar. Grecia acceptă cu greu şi pentru moment condiţiile impuse. Simultan contestă calculele privind calenadrul de “restructurare” bugetară şi fezabilitatea efectuării rambursării de datorie publică, programată pe termen mediu şi lung
Şi trei avantaje
1.Prevenirea derapajelor politicianiste, de acordare a unor beneficii electorale cu efect destabilizator pe termen lung, prin intermediul deficitului structural. Cel mai bun exemplu în acest sens este decizia de majorare a pensiilor în baza unei prezumate creşteri economice, care, în realitate, nu a mai avut loc.
Valoarea punctului de pensie a fost majorată anticipat (!!) la 697,50 lei în octombrie 2008, urmare a prognozei ultraoptimiste de creştere a PIB cu 6,5% în anul 2009. În realitate, PIB a scăzut în acel an cu peste şapte procente, dar, culmea, valoarea punctului de pensie a fost majorată la 718,40 lei în aprilie şi 732,80 lei în octombrie.
2.Obligarea implicită a oricărui iniţiator legislativ de acordare de beneficii la demonstrarea sustenabilităţii în timp a beneficiilor acordate. Practica a demonstrat că, odată acordate, beneficiile nu mai pot fi retrase, chiar dacă factorii de decizie îşi asumă răspunderea în acest sens.
Din nou, în acest sens, se poate face trimitere la diminuarea valorii punctului de pensie. Acesata ar fi fost logică, fie şi în 2010, după scăderea economică înregistrată pentru al doilea anu consecutiv şi după diminuarea salariilor din sectorul bugetar. Deşi logică, nu a fost şi legică, potrivit Curţii Constituţionale.
3.Stabilitatea macroeconomică permite o dezvoltare mai rapidă, utilizarea mai bună a resurselor disponibile, pentru investiţii cu efect favorabil ulterior şi nu pentru consum. Totul este ca regula de 0,5% sau cât se va obţine să fie acceptată ca o valoare în sine, prin cadrul solid asigurat activităţii economice.
Majorarea TVA de la 19% la 24%, măsură luată de nevoie pentru a echilibra bugetul, a afectat mediul de afaceri şi a stimulat asumarea de riscuri pentru înfăptuirea evaziunii fiscale. Concurenţa s-a deplasat dinspre tehnologie şi productivitate către abilitate şi contabilitate.
Un răspuns
avantajele necesita urgenta