duminică

14 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

22 aprilie, 2020

România se pregătește de atingerea vârfului epidemiei cu noul coronavirus și accelerează procedurile pentru introducerea unor tratamente care au avut o rată de succes mai ridicată în alte țări. Tratament special destinat Covid-19 nu există încă, iar specialiștii avertizează că nu se știe când va fi descoperit, probabil nu foarte curând, astfel încât se preia medicație ce a ar fi avut rezultate. În unele cazuri, s-a descoperit că variantele folosite au efecte secundare foarte grave, motiv pentru care s-a renunțat la respectivele tratamente.

Transferul de plasmă cu anticorpi

În România, vârful epidemiei este prognozat a fi înregistrat în a doua săptămână din luna mai. Până în acel moment, ar putea fi gata de folosire transferul de plasmă cu anticorpi.


Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a declarat pentru Mediafax că miercuri va fi semnat primul Ordin din cele două necesare introducerii în uz a acestui tratament nou.

„Pentru plasmafereză trebuie două protocoale, trebuie protocol de recoltare, pentru care deja este stabilit la INHT şi dăm Ordin de Ministru, iar pentru tratament încă este la nivel de studiu şi o să trebuiască să obţinem un aviz de la Comisia de ATI, Comisia de patologie şi Comisia de Boli Infecţioase, că se va face sub formă de studiu, nefiind în ţara noastră până acum acest tip de tratament”, a Nelu Tătaru.

Există trei aparate pentru recoltarea plasmei, primite de la o firmă private, ele urmând să funcționeze la București, Iași și Timișoara, cele mai mari centre de tratare a pacienților cu coronavirus.

Nu este un tratament miraculos, nu va funcționa la toți bolnavii, dar este posibil ca unii dintre pacienți să fie ajutați în boală de anticorpii dezvoltați de donatori. Va fi folosit în cazul pacienților în stare critică, acolo unde niciun tratament nu a fost eficient.


Transferul de plasmă se folosește în câteva țări, printre care  SUA și în Franța, și presupune recoltarea de sânge de la persoanele care au avut Covid-19 și s-au vindecat.

Recoltarea (600 de ml de sânge de la o persoană) se face doar cu acordul donatorilor, la 14 zile după ce aceștia au fost declarați negativi, adică vindecați, întrucât acesta ar fi momentul cu număr mare de anticorpi dezvoltați de organism.

Tehnica nu este nouă, a fost folosită și în combaterea epidemiei de gripă din anul 1918.  „Anticorpii aceștia funcționează practic ca un medicament, deci îți asigură imunitate pentru câteva săptămâni, poate câteva luni, și este foarte, foarte utilă în primul rând pentru cadrele medicale, care sunt expuse zilnic la o cantitate foarte mare de încărcătură virală, și va fi probabil foarte utilă pentru persoanele din categoriile de mare risc, persoane bătrâne sau persoane care au comorbidități”, explica de curând doctorul Mihnea Boștină, specialist virolog, profesor la Departamentul de microbiologie și imunologie al Universității din Otago, Noua Zeelandă.

Marți, în România a fost declarat un număr total de 2.153 de persoane vindecate și externate.

În SUA se derulează un studiu important, în care s-au implicat peste 1.500 de spitale, pentru a vedea cât de eficientă este această metodă. Un număr impresionant de persoane s-au oferit pentru a dona sânge.

NHS, sistemul public de sănătatea din Marea Britanie, a anunțat că va apela și la această variantă și a luat deja contact cu mai multe persoane contaminate cu SARS-CoV-2 vindecate, pentru a le cere acceptul necesar recoltării.

Mai multe spitale,  s-au înscris în acest studiu.

Profesorul Michael Joyner, de la Mayo Clinic, a explicat că dupa primă săptămână de adminsitrare nu s-au înregistrat semnale improtante privind siguranța tratamentului și se pare că nu există efecte secundare neanticipate și problematice.

Încă nu se poate evalua eficiența tratamentului, dar, uneori, ca medici, trebuie pur și simplu să încerci, a spus pentru BBC, Michael Joyner.

Remdesivirul ar putea fi folosit în România abia peste o lună

Răspuns pozitiv al pacienţilor cu Covid-19 există la medicamentul Remdesivir, care acum este în omologare în SUA. Ministrul Nelu Tătaru, a declarat că el ar putea fi adus şi omologat în România într-o lună.

„Am văzut şi noi studiul din SUA. Sunt 125 de cazuri şi doar două decese. Urmărim să fie acreditat în Statele Unite, apoi să intre în comunitatea europeană şi îl putem prelua şi noi”, a declarat ministrul Sănătății.

Remdesivir este un antiviral care a fost dezvoltat iniţial pentru infecţia cu virusul Ebola. “El nu prea s-a dovedit eficace în infecţia cu virusul Ebola, însă se pare că e foarte eficace în infecţia cu noul coronavirus”, a declarat profesorul Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, la Antena 3.

Antiviralele, explică secțiunea special dedicată Covid de Johns Hopkins, se folosesc în mai multe boli, printre care și gripă. Ele nu omoară virusul, dar limitează producția de noi viruși în celulele contaminate.

Medicii și oamenii de știință testează mai multe antivirale pentru a vedea care dintre ele ar putea avea rezultate în tratarea Covid-19.

Hidroxiclorochina, un eșec – În SUA, medicilor li s-a recomandat să renunțe la tratament

Un studiu din SUA, realizat de Institutul Național de Sănătate și University of Virginia, arată că hidroxiclorochina, medicament împotriva malariei utilizat în tratarea pacienților cu coronavirus, nu are efecte benefice și este chiar periculoasă. Institutul Național pentru Boli Infecțioase din SUA a recomandat doctorilor să nu utilizeze tratamentul bazat pe hidroclorochină și azitromycin.

Reamintim că acesta era tratamentul lăudat de președintele Donald Trump pe Twitter.

Combinația dintre hidroxiclorochină și antibiotic este contraindicată din cauza riscului crescut de afecțiuni cardiace, iar rata de deces la pacienții tratați cu hidroxiclorochină a fost mai ridicată decât la cei tratați cu altă medicație, conform CNN.

Procentul pacienților tratați cu hidroxiclorochină care au avut nevoie de ventilare mecanică este identic cu cel al pacienților netratați, dar rata deceselor a fost dublă:

  • 97 de bolnavi au primit hidroxiclorochină, iar rata deceselor în rândul lor a fost de 27,8%
  • 158 de bolnavi au primit altă medicație, iar rata deceselor a fost de 11,4%

Hidroxiclorochina a fost introdusă și în protocolul de tratament din România pentru pacienții infectați cu SARS-CoV-2, printr-un Ordin de ministru al Sănătății. (publicat în Monitorul Oficial din 24 martie).

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: