Operatorul magistralelor naționale de gaze naturale, Transgaz (TGN) a început lucrările la Faza 1 a sectorului românesc al gazoductului pan-european BRUA.
Faza 1 vizează infrastructura dintre punctele Podişor (județul Giurgiu) și Recaş (Județul Timiș), a anunțat Ministerul Economiei.
„Transgaz construieşte infrastructura de pe teritoriul României, din coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria, Faza 1 (BRUA – Faza 1) – un proiect susţinut de Comisia Europeană, important pentru că duce la diversificarea surselor de gaz”, spune un comunicat al Ministerului Economiei.
Finanțarea
Valoarea totală estimată pentru Faza I a Proiectului BRUA este de 478,6 milioane euro și presupune construcţia conductei de transport gaze naturale Podişor-Recaş, în lungime de 479 km, cu diametru de 32” (Dn 800) la o presiune de proiectare de 63 bar.
40% din cheltuielile eligibile estimate sunt acoperite de Uniunea Europeană, printr-un grant în valoare 179,3 milioane de euro, potrivit comunicatului citat.
Transgaz (TGN) va primi de la Banca Europeană de Investiţii (BEI) un împrumut de 50 de milioane de euro şi 60 de milioane de euro de la BERD.
Comunicatul Ministerului Economiei spune că „directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a declarat că transportatorul național de gaze are resursele și capacitatea necesare pentru finalizarea proiectului BRUA, cu respectarea angajamentelor financiare și a termenelor asumate”.
Pe de altă parte, managementul Transgaz (TGN) îşi menţine o cerere mai veche adesată Guvernului, pentru a excepta compania de la regula de a da transforma în dividende 90% din profitul pe anul 2017, pentru că aceasta ar „atrage imposibilitatea Transgaz de a finanța proiecte de investiții strategice”.
Proporţia dividendelor de 90 % din profit ar „atrage imposibilitatea Transgaz de a finanța proiecte de investiții strategice”, spunea Transgaz în urmă cu trei luni.
Ministerul Economiei insistă, însă, ca acţionarilor să li se propună varianta de 90% în AGA din 7 iunie, împreună cu cea a conducerii TGN (50%), , potrivit unui raport trimis la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).
Ministerul Economie are pachetul majoritar de peste 58,5% din acțiunile TGN
(Citiţi şi: ”Transgaz, în pericol de a nu putea finanța investiții strategice – cere ca dividendele să nu depășească 50% din profit”)
Gazoductul
La finalizarea Fazei 1 a proiectului BRUA se va asigura fluxul bidirecţional de gaze naturale spre:
- Bulgaria – prin interconectorul Giurgiu – Ruse, pentru 1,5 miliarde Smc/an (171.000 Smc/h), la 30 bar la graniţă şi, respectiv spre
- Ungaria – prin interconectorul Horia – Csanadpalota, a 1,75 miliarde Smc/an (200.000 Smc/h), la 40 bar la graniţă.
Transgaz lucrează deja, din 14 aprilie, la cele trei staţii de comprimare gaze de la Podişor, Jupa şi Bibeşti.
Proiectul BRUA Faza I este prioritar la nivel naţional şi regional şi este inclus în lista proiectelor Central East South Europe Gas Connectivity (CESEC), „pentru că aduce o contribuţie semnificativă la creşterea siguranţei în aprovizionarea cu gaze naturale şi a gradului de interconectivitate regională”, mai spune comunicatul citat.
Implicații
La declanșarea lucrărilor la stațiile de comprimare, în martie, Ministerul Economiei a mai ţinut să precizee în comunicat faptul că „Proiectul BRUA Faza 1 nu este în legătură cu gazele din Marea Neagră, ci este în legătură cu terminalele LNG din nordul Greciei şi cu gazele din coridorul sudic din zona Mării Caspice”.
Tot atunci, OMV Petrom (SNP) anunța că este în discuţii privind exportul în ţările vecine al gazelor pe măsură ce vor fi extrase din Marea Neagră, în cazul în care „nu ar putea să fie vândute în România”, potrivit unei declaraţii a Marianei Gheorghe, directorul general de atunci al companiei.
OMV Petrom (SNP) pierduse licitaţia Trasngaz prin care ar fi dorit să rezerve capacitate de export pe conducta Arad-Szeged.
Valoarea de piaţă a Transgaz (TGN) este de peste 4,35 de miliarde de lei, în termeni de capitalizare bursieră, potrivit celei mai recente cotaţii de la BVB.
