Operatorul sistemului național de gaze naturale, Transgaz (TGN), a atribuit companiei turce Kalyon Insaat Sanayi contractul în valoare de 1,61 miliarde de lei pentru construcția conductei de transport de la țărmul Mării Negre până la Podișor, județul Giurgiu.
Acolo, gazoductul se va conecta cu secțiunea românească a celui paneuropean BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria), finalizată la sfârșitul anului trecut.
Lucrările gazoductului Marea Neagră – Podișor trebuie finalizate în termen de 24 de luni, inclusiv cele de alimentare cu energie electrică și de protecție catodică și fibră optică, potrivit anunțului de atribuire publicat pe platforma publică de achiziții publice (SICAP), văzut prima dată de Radio Europa Liberă.
Criteriile luate în calcul la atribuire au fost în proporții de 90% – componenta financiară (prețul ofertei) și 10% – componenta tehnică („rugozitatea interioară a materialului tubular”), potrivit anunțului citat.
Marile întârzieri reduc șansele de fructificare a resurselor din Marea Neagră
Gazoductul urmează să aducă în sistem gazele din perimetrul Neptun Deep, fără de care experții spun că BRUA își pierde atractivitatea pentru traderii de gaze.
Traderii care rezervă capacitate de transport ar prefera gazoductul transadriatic TAP pentru accesul spre centrul Europei, mai ales în condițiile în care Ungaria preferă să nu mai continue lucrările până la granița cu Austria.
(Citiți și: „Răzvan Nicolescu: Conducta BRUA riscă să rămână goală, mai devreme de 5 ani este exclus să avem producție semnificativă din Marea Neagră”)
Gazoductul Marea Neagră – Podișor trebuia finalizat anul trecut, potrivit unui raport semestrial al TGN din anul 2018 și ar fi trebuit să coste 360 de milioane de euro, inclusiv interconectarea cu un alt gazoduct, cel transbalcanic, care traversează Dobrogea de la Isaccea la Negru-vodă.
(Citiți și: „Marea Neagră – BRUA: Conducta Transgaz care va prelua gazele de la OMV Petrom – Exxon va fi gata în 2020”)
În perimetrul Neptun Deep, OMV Petrom (SNP) și Exxon Mobil (încă partener formal deși cu intentia de a-și vinde participația) au găsit până acum cele mai bogate rezerve de gaze naturale din zona comercială românească a Mării Negre, estimate la 42 – 84 miliarde de metri cubi.
Dar nici exploatarea perimetrului Neptun Deep nu este sigură, căci depinde de modificarea legii offshore, promisă de guvern și, eventual, de formarea unui nou parteneriat dintre OMV Petrom, Romgaz (SNG) și o companie poloneză.
Primele volume de gaze extrase din Neptun Deep ar urma să intre în sistem abia în 2025, potrivit planurilor Transgaz, care a obținut încă din primăvara anului 2019 dreptul de începere a lucrărilor la conducta care va prelua gazele din Marea Neagră.
Criticii întârzierilor României au avertizat că oportunitatea a exploata rezervele offshore se îngustează, din cauza apetitului tot mai redus al investitorilor financiari de a susține proiectele de combustibili fosili.
Astfel că România nu ar mai putea contribui la diversificarea aprovizionării cu gaze în regiune, nici să-și înlocuiască zăcămintele onshore pe cale de epuizare și nici să-și facă mai ușoară tranziția de la cărbune la surse regenerabile de energie, așa cum prevăd țintele UE.
Primul concesionar care începe extragerea gazelor din Marea Neagră
Între timp, compania Black Sea Oil & Gas (BSOG), controlată de fondul de investiți american Carlyle Group, va începe în noiembrie extragerea gazelor naturale din proiectul românesc offshore de 600 de milioane de dolari, dar din perimetrul de ape mici XV Midia, potrivit directorului companiei, Mark Beacom.
BSOG este singurul concesionar de perimetre de gaze naturale din Marea Neagră care a luat decizia finală de a investi în exploatarea unui perimeru offshore românesc, în ciuda reglementărilor pe care le consideră, totuși, ostile.
Compania a luat decizia finală de investiție în exploatare încă de acum doi ani, decizie pe care OMV Petrom a amânat-o sine die.
Rezervele estimate ale perimetrului XV Midia operat de BSOG sunt de circa 10 miliarde de metri cubi, care ar putea fi extrase în 10 – 15 ani.
