Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, că, în mod categoric, nu va fi război în zona Mării Negre, dar că scenariul din Crimeea s-ar putea repeta în Republica Moldova. Traian Băsescu a fost invitat, luni, la Adevărul Live, declaraţiile fiind preluate de B1TV.
Principalele afirmaţii ale președintelui pe tema efectelor referendumului din Crimeea au fost:
- Categoric nu trebuie să ne temem de război. România trebuie să aprecieze riscurile militare plecând de la ce ştie, nu de la ceea ce e în presă. Din punct de vedere militar nu se schimbă nimic în Crimeea. Rusia va menţine acolo toată flota de la Marea Neagră, în frunte cu crucişătorul Moscova. Numărul de militari va fi tot 25.000, câţi au fost şi până acum. În nici un caz românii nu trebuie să se teamă de o agresiune la adresa României. Dacă am fi fost în pericol direct, iminent, aş fi spus-o şi altul ar fi fost nivelul de alertă al structurilor de apărare.
- Realitatea e că, dincolo de acordul Ucraina – Rusia privind flota, există un acord privind armamentele în Europa, care a limitat la 25.000 contingentul de militari ruşi în Crimeea. Numărul de militari ruşi va rămâne acelaşi. Federaţia Rusă a introdus circa 10.000 de militari în Crimeea în ultimele săptămâni, dar ei nu sunt peste cei 25.000 stipulaţi în tratate şi respectă, intr-un fel sau altul, acordul bilateral.
- La Budapesta (Memorandumul de la Budapesta 1994 – n.red.), contra dezarmării nucleare a Ucrainei au fost 3 mari puteri care au garantat integritatea teritorială a Ucrainei: Rusia, SUA şi Marea Britanie. Ce a făcut Federaţia Rusa? A stimulat acest referendum, prin care populaţia majoritar rusă a votat pentru revenirea Crimeei în structura Federaţiei, iar asta e o nerespectare a cuvântului.
- Ce s-a întâmplat în Crimeea este o proiecţie pentru un scenariu posibil în Republica Moldova. Acest lucru nu-l mai putem privi la rece, pentru că este şi o chestiune sentimentală. Deocamdată, Moldova şi-a asumat un statut de neutralitate. Adesea am depistat aproape o plăcere a politicienilor moldoveni la vârf să bârfească mai degrabă România decât Federaţia Rusă.
- Abordarea politica la Chişinau e una riscantă, de a nu spune direct, în faţă, la Moscova, cum vor să rezolve problema transnistreană, cum vor să evolueze spre Vest. În Republica Moldova avem o majoritate proeuropeană la guvernare, care nu îndrăzneşte să-i spună Rusiei ce e de spus, şi avem o opoziţie anti-europeană puternică. Nu e un parcurs garantat al Republicii Moldova spre UE.
- Eu am considerat că am obligaţia să spun public că există o soluţie politică garantată pentru Republica Moldova în drumul spre UE, dar România nu va face nimic în sens militar pentru ca acest lucru să se întâmple. România are interesul să interconecteze pe banii ei cât poate de repede Moldova la electricitate şi gaze, să mărească numărul de burse. Acordarea cetăţeniei trebuie accelerată. Ruşii şi-au făcut o doctrină din a-şi apăra minoritarii sau suporterii săi, iar politica noastră îi ajută pe moldoveni să redescopere România la valenţele ei.
- Nu cred că e normal ca în proiectele naţionale să avem puncte de vedere diferite. Unirea României cu Republica Moldova a fost evident că nu are suport în clasa politică. Nu îi voi ierta vreodată pe cei care vor asista cum Moldova intră într-un scenariu de tip Crimeea, Osetia de sud sau Abhazia. Pentru că trebuie să-şi asume slugărnicia faţă de Moscova. Eu nu sunt antirus, dar relaţiile foarte bune pot fi doar atâta timp cât interesele ambelor părţi sunt respectate.
- Eu îl apreciez pe Vladimir Putin ca om de stat – nu-i apreciez metodele. Nu cred că îl vor întoarce din drum, dar sancţiunile economice trebuie aplicate. Marea întrebare e dacă se va vrea politic o aplicare până la capat a sancţiunilor împotriva Rusiei, şi noi vom susţine asta la următorul Consiliu European, sau nu. Îmbucurător e că Germania a declarat deja că nu este depedentă de Rusia. Problema e cu alte state, şi cea mai mare problemă o creează chiar Ucraina, care e aproape în incetare de plăţi
