Alexandru Vişinescu (90 de ani), primul comandant de penitenciar din perioada comunistă trimis în judecată pentru crime împotriva umanităţii, a fost condamnat vineri de Curtea de Apel Bucureşti (CAB) la 20 de ani de închisoare, urmând să fie şi degradat militar.
Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată atât de procurori, cât şi de apărătorii lui Vişinescu.
Decizia instanţei. Cum s-a ajuns aici
Prin decizia CAB, Alexandru Vişinescu trebuie să plătească, în solidar cu Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul de Interne şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, 300.000 de euro cu titlu de despăgubiri urmaşilor victimelor sale, astfel: 50.000 de euro către partea civilă Nicoleta Eremia, 100.000 către partea civilă Elena Iacob şi 150.000 de euro Ancăi Maria Cernea.
Instanţa a menţinut sechestru asigurător pus de către anchetatori pe imobilul în care locuieşte Alexandru Vişinescu, dar şi pe o serie de acţiuni pe care acesta le-ar deţine la SIF.
Procesul finalizat vineri la CAB nu ar fi fost posibil dacă nu ar fi existat un proiect media, un parteneriat al gândul.info cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, finalizat în 2013 cu publicarea unei liste a foştilor torţionari din perioada comunistă.
La acea dată, au fost identificaţi în viaţă un număr de 35 de comandanţi de penitenciare care în perioada 1947-1965 au condus temniţele comuniste în care au fost încarceraţi liderii PNŢ şi PNL epuraţi de regimul comunist.
După ce gândul.info a prezentat cazul torţionarului de la Râmnicu Sărat, pe 30 iulie 2013, subiectul a fost preluat de întreaga presă din România, fiind de asemenea prezentat pe larg şi în presa din internaţională.
Pe fondul unei presiuni constante a media interne şi internaţionale, pe data de 3 septembrie 2013, Alexandru Vişinescu a fost audiat la Parchetul General, ocazie cu care i s-a adus la cunoştinţă acuzaţia de genocid.
El a fost audiat pentru a doua oară pe 17 septembrie.
Ca urmare a deschiderii dosarului torţionarilor, Ministerul Justiţiei a promovat un proiect de lege potrivit căruia aceştia ar urma să plătească despăgubiri victimelor din închisorile comuniste.
Rechizitoriul procurorilor
Sentinţa a fost pronunţată, vineri, la finalul unui proces care a durat 10 luni.
Procurorii au cerut instanţei o pedeapsă de 25 de ani de închisoare pentru Alexandru Vişinescu, maximul prevăzut de vechiul Cod penal pentru tratamente neomenoase.
În noul Cod penal, acestei infracţiuni îi corespunde cea de crime împotriva umanităţii, ce are prevăzută pedeapsa de închisoare pe viaţă, însă Vişinescu are o vârstă înaintată şi procurorii au considerat că nu se putea cere o astfel de pedeapsă.
Anchetatorii au solicitat instanţei degradarea militară a lui Alexandru Vişinescu, care are gradul de locotenent colonel în rezervă.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada 1956-1963, Alexandru Vişinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, „a săvârşit acţiuni şi inacţiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivităţii reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic”.
În perioada în care la conducerea Penitenciarului Râmnicu Sărat a fost Alexandru Vişinescu, deţinuţii erau supuşi unor condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea lor fizică, fără să li se asigure un minim de medicamente şi fără să li se acorde îngrijiri sau asistenţă medicală adecvate, a arătat Parchetul instanţei supreme.
„Totodată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv, condiţiile de detenţie inumane, relele tratamente, bătaia şi alte violenţe, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de către deţinuţi erau tot atâtea acţiuni menite a duce la exterminarea fizică a persoanelor încarcerate”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
Principalele categorii de deţinuţi aflate în penitenciar, aşa cum reiese chiar dintr-o notă a lui Alexandru Vişinescu adresată Consiliului Securităţii Statului din 1967, erau foşti conducători în guvernele burghezo-moşiereşti şi în conducerile PNŢ şi PNL, foşti conducători ai diverselor organizaţii subversive, foste cadre de conducere după 23 August 1944, foste cadre MAI după 23 August 1944, foşti conducători ai diverselor secte religioase şi alte cazuri mai izolate.
Regimul impus de Vişinescu în Penitenciarul Râmnicu Sărat nu asigura sub nicio formă condiţiile minime de supravieţuire pe termen lung, având în vedere că de cele mai multe ori sentinţele se întindeau pe o perioadă care depăşea zece ani.
„Decesul deţinuţilor survenea, astfel, în urma unui proces lent, dar eficace, prin care aceştia erau torturaţi fizic şi psihic”, au precizat procurorii.
Din documentele studiate de anchetatori au fost identificaţi 138 de deţinuţi care au trecut prin Penitenciarul Râmnicu Sărat în mandatul lui Vişinescu.
Alexandru Vişinescu şi-a încheiat cariera la catedră
Alexandru Vişinescu s-a născut la Buzău, în 1925, şi a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat din anul 1956 şi până la desfiinţarea închisorii, în 1963, fiind şi ultimul comandant al închisorii, unde a murit, în urma torturilor, Ion Mihalache.
Înainte de a fi numit în funcţia de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu a deţinut poziţii în sistemul penitenciar, activând în unităţile Mislea şi Jilava, la începutul anilor ’50.
Alexandru Vişinescu a lucrat în cadrul grupei operative a închisorii în perioada decembrie 1954 – aprilie 1956. Decizia autorităţilor de a dezafecta penitenciarul Râmnicu Sărat l-a propulsat pe fostul comandant în funcţia de inspector în cadrul aparatului central al Direcţiei Generale a Penitenciarelor.
Ulterior, între 1965 şi 1976, a deţinut funcţii de conducere în cadrul închisorilor Ploieşti şi Ilfov şi a predat la şcoala de subofiţeri de penitenciare.
În prezent, el trăieşte într-un bloc din vecinătatea Parcului Cişmigiu, cu o pensie de peste 3.200 de lei pe lună.
