Inflația pe anul 2013 a fost de 1,55%, potrivit datelor oficiale comunicate de INS. Această valoare se înscrie astfel la limita de jos în intervalul țintă de plus/minus un punct procentual față de valoarea de 2,5% țintită de BNR. De reținut, însă, inflația medie anuală a fost mult mai ridicată, de 4% potrivit metodologiei naționale și de 3,2% potrivit metodologiei armonizate la nivel european.
Indicele consemnat de INS pe decembrie în raport cu luna precedentă a fost de 0,33% cu șase zecimi de procent peste nivelul care ar fi dus la o situare a rezultatului anual în afara intervalului țintit de BNR. Influența principală în acest sens a fost dată de scumpirea produselor alimentare cu 0,62%, în timp ce mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,15% iar serviciile cu 0,20%.
Practic, aproape întreaga scumpire a produselor alimentare a fost dată de majorarea prețurilor la legume și ouă ( produse cu prețuri volatile). Astfel, pentru kilogramul de cartofi s-au scos din buzunare cu 9,86% mai mulți bani decât în luna noiembrie ( influență de 0,09% pe indicele general de inflație) iar pentru grupa ”alte legume și conserve de legume” cu 6,17% ( de unde o influență de 0,12% pe IPC).
Așadar, aproape două treimi din scumpirea generală a provenit de la legume. La această pondere s-au mai adăugat și cele 0,04% date de majorarea prețurilor la ouă în ultima lună a anului cu 7,24%. De fapt, fără aceste evoluții imprevizibile înregistrate ”pe ultima sută de metri”, inflația pe anul 2013 ar fi coborât sub pragul de 1,5%.
De altfel, indicele CORE 2 ajustat, aflat sub influența politicii monetare, a fost de numai 0,04%.
Decalajul dintre inflația medie anuală pe agregare națională și cea pe sistem armonizat european s-a menținut la opt zecimi de procent (4% IPC, față de 3,2% IAPC, valoarea transmisă la Eurostat și conformă cu clasificarea europeană a mărfurilor și serviciilor). Reamintim că acel 3,2% reprezintă valoarea luată în calcul pentru îndeplinirea criteriilor de la Maastricht, nu cea de 1,55% și nici cea de 4%.
Destul de ciudat pentru ajustările de prețuri care au abundat în ultima decadă din luna noiembrie și în decembrie ( ”luna cadourilor”) nu s-a consemnat vreo reducere a prețurilor la nici una dintre grupele de mărfuri nealimentare. Potrivit datelor oficiale, în ultimele două luni ale anului, încălțămintea s-a scumpit cu 0,60%, îmbrăcămintea cu 0,28%, frigiderele ( !!) cu 0,41% iar aragazele cu 0,36%.
Reducerea inflației anuale pe parcursul lui 2013 a fost cu totul remarcabilă. Avansul prețurilor în raport cu aceeași lună a anului precedent s-a diminuat de aproape patru ori, de la 5,97% în ianuarie la 1,55% în decembrie (vezi tabelul). Acest fapt explică atât media anuală a inflație semnificativ mai ridicată decât valoarea consemnată în termeni decembrie 2013 la decembrie 2012.
De remarcat și inflația relativ ridicată din decembrie, a treia ca nivel lunar pe parcursul anului trecut și aproape egală cu cea din februarie. Urmare a efectului de bază dat de valoarea foarte mare din ianuarie 2013 (1,34%), pe calea unei valori probabile mai mici în prima lună din acest an vom asista în continuare la diminuarea inflației anuale în ianuarie 2014.
După care se va intra pe un trend de stabilizare a creșterii generale a prețurilor undeva peste nivelul de 2%, cu reducerea decalajului destul de consistent existent în prezent între inflația anuală și cea medie anuală. Întâlnirea lor ar urma să se producă undeva în apropierea țintei deja stabile pe termen mediu de 2,5% anunțată de BNR.
Urmărește-ne pe Google News
