Miniştrii de externe ai statelor UE au decis în reuniunea de urgenţă de joi prelungirea sancţiunilor impuse Rusiei cu şase luni, până în septembrie. Dezbaterile referitoare la impunerea altor sancţiuni, suplimentare, au rămas netranşate, în condiţiile în care poziţia ambiguă a Greciei i-a exasperat pe aliaţi, informează Reuters.
Miniştrii au căzut de acord şi asupra uneor noi nume pentru a fi adăugate liste negre pe care se află cei cărora le sunt îngheţate activele din Europa şi nu au dreptul de călătorie în spaţiul european.
Totuşi, în concluziile adoptate au renunţat la a vorbi despre noi sancţiuni, aşa cum apărea în varianta iniţială a documentului. O astfel de decizie este lăsată pentru liderii statelor UE care se vor reuni luna viitoare la Bruxelles.
Germania a arătat că decizia privind noi sancţiuni depinde de situaţia din teren: orice înaintare pe teritoriul ucrainean a separatiştilor va atrage noi sancţiuni.
Reuniunea de urgenţă a miniştrilor de Externe la Bruxelles a avut loc după ce separatiştii au lansat un atac asupra oraşului-port Mariupol săptămâna trecută, cel mai mare din ultimele cinci luni.
NATO a arătat că înaintarea separatiştilor în teritoriul ucrainean, bombardamentul oraşului Mariupol în care şi-au pierdut viaţa 30 de oameni a fost sprijinită de Rusia. O implicare negată de Moscova.
Înainte de întâlnirea de la Bruxelles toţi ochii au fost aţintiţi asupra Greciei, al cărui premier, Alexis Tsipras, a afimrat că guvernul său nu a fost consultat înainte de a transmite Rusiei avertismentul şi ameninţarea cu noi sancţiuni.
La reuniune însă, scrie Reuters, miniştrul grec de Externe, Nikos Kotzias a eliminat temerile că grecia ar putea dinamita efortul de a impune noi sancţiuni.
Potrivit Reuters, ministrul italian de externe a povestit că omologul său grec a declarat la începutul reuniunii: „Nu sunt o marionetă a Rusiei”. Acestsa a semnat declaraţia adoptată de şefii diplomaţiilor în care Moscova este considerată responsabilă de violenţele din estul Ucrainei şi în care i se solicită să înceteze să îi mai sprijine pe separatişti.
Ambiguitatea Greciei
Grecia a cerut o amânare a deciziei referitoare la impunerea de sancţiuni mai dure Moscovei, dar nu a fost singura ţară care a avut această poziţie: Italia şi Austria au fost în favoarea unei amânări, în timp ce Marea Britanie şi ţările baltice au vrut un angajament că noile sancţiuni vor fi impuse în curând.
„Nu suntem împotriva sancţiunilor. Suntem în mainstream, nu suntem noi băieţii cei răi”, a afirmat ministrul grec.
Totuşi, omologul său german a exprimat frustrarea pricinuită de ambiguitatea Greciei înainte de reuniune: „Nu este niciun secret că guvernul grec a îngreunat dezbaterea de astăzi”.
Însă după ce a avut o întâlnire în particular cu omologul său de la Atena, ministrul german a spus că este mai puţin îngrijorat decât înainte.
România susţine sancţiunile
Ministrul român de externe Bogdan Aurescu a exprimat îngrijorarea Bucureştiului în raport cu situaţia de instabilitate din ţara vecină, alimentată din exterior de Federaţia Rusă cu armament şi militari, informează MAE.
În plus, ministrul român a avertizat asupra pericolului ca acest conflict să se prelungească şi să se extindă în alte regiuni ale Ucrainei în lipsa voinţei politice sincere pentru o soluţie negociată.
Poziţia României, exprimată de şeful diplomaţiei, este fermă şi neschimbată: este nevoie de „poziţii şi măsuri ferme din partea UE, de sancţionare a oricăror derapaje sau tendinţe de escaladare a situaţiei din teren, de natură să afecteze echilibrul de securitate din regiunea Mării Negre”.
România este în favoarea înăspririi regimului de sancţiuni, dictată de situaţia din teren.
Incident diplomatic Rusia-Marea Britanie
În timp ce şefii diplomaţiilor europene erau reuniţi la Bruxelles, Marea Britanie anunţa că bombardiere cu rază lungă au zburat aproape de spaţiul său aerian, creând probleme aviaţiei civile. Ministrerul de Externe britanic l-a chemat pe ambasadorul rus să dea explicaţii.
Anul trecut avioanele Moscovei au zburat de multe ori aproape de spaţiul aerian al NATO.
O sursă guvernamentală britanică a spus, pentru Reuters, că incidentul a reprezentat „o gravă escaladare a situaţiei”, întrucât până acum avioanele ruseşti au zburat mult mai în nord, în largul coastelor Scoţiei.
„A fost foarte periculos. O aeronavă civilă care zbura spre Marea Britanie a trebuit redirecţionată. Ruşii zburau cu transponderele oprite aşa că au putut fi văzuţi doar pe radarul militar. Până acum nu au zburat niciodată atât de la sud”, a explicat sursa Reuters.
Un test al unităţii
Reuniunea de joi a fost primul test al acestui an al unităţii europenilor, obţinută cu greu în 2014. Oficiali europeni au declarat pentru Reuters că noile măsuri care ar urma să fie luate ar mai mai difiilă refinanţarea companiilor din Rusia şi ar afecta titlurile de stat ruse.
Discuţiile au fost şi primul contact al Europei cu noul guvern grec şi cu Syriza. Alexis Tsipras nu a fost foarte clar în opinia sa asupr Ucrainei, deşi în trecut i-a numit pe cei din Kiev neonazişti, la fel ca şi ruşii.
Iar ambasadorul rus a fost primul oficial străin primit de liderul Syriza luni, după ce a câştigat alegerile.
Rusia a oferit ajutorul financiar Greciei
Legătura dintre noul guvern grec şi Rusia a mai fost demonstrată o dată joi, de ministrul rus de Finanţe. Potrivit Reuters, Anton Siluanov a spus că Rusia este dispusă să acorde ajutor financiar Atenei, dacă guvernul grec va face o astfel de solicitare.
„Ne putem imagina orice situaţie, aşa că dacă o astfel de solicitare este adresată guvernului rus, atunci în mod cert o vom analiza, dar va ţine cont de toţi factorii relaţiei bilaterale dintre Rusia şi Grecia”, a spus acesta pentru CNBC.
Speculaţiile din ultimele zile au fost că guvernul Tsipras se află într-o situaţie tensionată cu Europa, mai ales din cauza sancţiunilor impuse Moscovei, şi că Grecia s-ar putea apropia de Rusia dacă vrea să îşi renegocieze programul de bailout şi se va afla în situaţia de a nu mai primi finanţarea creditorilor internaţionali.
Avertismentele Germaniei
Pe de altă parte, un politician german apropiat Angelei Merkel, Norbert Roettgen – preşedintele comisiei de politică externă a Bundestag – i-a avertizat pe greci că nu ar trebui să condiţioneze negocierile privind programul de bailout şi să ameninţe cu veto-ul în consiliu.
Iar un avertisment similar a primit Alexis Tsipras şi de la socialistul Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, care a făcut joi o vizita la Atena.
Martin Schulz a spus, în urma acestei întâlniri, că este important faptul că guvernul grec vrea o soluţie negociată la acordul cu creditorii internaţionali.
