Guvernele din Uniunea Europeană se implică în crearea de scenarii și găsirea răspunsurilor posibile la o criză alimentară globală. Simulările iau în calcul o combinație de factori majori, precum războiul din Ucraina și efectele lui asupra aprovizionării cu cereale, evenimente meteorologice extreme ca El Nino și La Nina și impactul acestora asupra recoltelor de soia din America de Sud, protestele fermierilor din UE care au perturbat lanțurile de aprovizionare ale supermarketurilor, susțin oficialii europeni.
Simulările au la bază și exemplul întreruperilor dramatice ale lanțurilor de aprovizionare ca efect al pandemiei de Covid. Primele luni ale crizei provocate de coronavirus s-au caracterizat prin achizițiile iraționale de alimente făcute dintr-un sentiment de panică care au golit rafturile supermarketurilor.
1, Test de stres pentru o criză alimentară
Agenția Bloomberg a oferit detalii despre o conferință desfășurată luna trecută la Bruxelles, și care a constat în simularea unei penurii de alimente pentru perioada 2024-2025 în Europa: „Timp de două zile la Bruxelles s-au adunat aproximativ 60 de oficiali ai Uniunii Europene, experți în securitatea alimentară, reprezentanți ai industriei alimentare și jurnaliști pentru a analiza posibilitatea, de neconceput cu doar câțiva ani în urmă, a izbucnirii unei crize alimentare globale”
Piotr Magnuszewski, un analist de sisteme și designer de jocuri de calculator, care a participat la crearea simulării prezentate la conferință le-a spus participanților: „Așteptați-vă la haos” și a avertizat: „Uneori puteți fi confuzi și să nu dispuneți de suficiente informații pentru a lua decizii”.
După cum subliniază autorul articolului, participant la test, trebuie remarcat că un continent care se remarcă prin abundența de produse alimentare se preocupă în prezent de testarea propriei securități alimentare
În schimb, testele de stres sunt obișnuite în industria bancară după criza financiară, iar oficialii guvernamentali și factorii de decizie din SUA au exersat așa-numitele simulări de război, chiar și una care implica izbucnirea unei pandemii, cu doar câteva luni înainte de apariția coronavirusului.
2, Europa, continentul cu cea mai mare siguranță alimentară, în pericol
În Europa, exercițiile conduse de guvern sunt rare, cu atât mai puțin unul concentrat pe criză alimenatră, potrivit lui Magnuszewski, director științific la Centrul pentru Soluții de Sisteme din Varșovia, Polonia.
Aparent, Europa se află într-o poziție de invidiat. Este unul dintre cei mai mari furnizori de produse alimentare din lume, de la cereale și lactate până la carne de porc și ulei de măsline, cu unele dintre cele mai scăzute niveluri de insecuritate alimentară.
În medie, doar 14% din cheltuielile gospodăriilor au fost destinate alimentelor în 2021, comparativ cu aproximativ 60% în Nigeria și 40% în Egipt. Indexul Global al Securității Alimentare clasifică în mod regulat țările europene drept cele mai sigure din lume.
Dar există vulnerabilități. Evenimentele meteorologice și climatice îi afectează în mod regulat pe fermieri, costând Europa mai mult de 50 de miliarde de euro în pierderi financiare în 2022. Costul îngrășămintelor și al energiei necesare cultivării terenurilor agricole și menținerii în funcțiune a serelor a crescut în urma invaziei Rusiei în Ucraina.
3, Scenariul prezentat la simularea unui crize alimentare 2024 – 2025:
Mari pierderi de recoltă:
„În 2025 vor fi recolte agricole foarte slabe. Prețurile furajelor pentru hrana animalelor explodează, ceea ce reduce producția de carne, inclusiv de pește. Navele care transportă produse alimentare spre Europa sunt redirecționate spre locuri unde ofertele sunt mai mari.”
Exporturile de ulei de palmier se reduc drastic:
„Livrările de ulei de palmier din Asia se reduc, afectând aprovizionarea zilnică cu alimente de bază, de la margarină la pâine. Se răspândesc acuzațiile de lăcomie a corporațiilor, dezinformare și teorii ale conspirației”.
Criza îngrășămintelor:
„Costul îngrășămintelor și al energiei necesare cultivării culturilor și menținerii în funcțiune a serelor a crescut mult în urma invaziei Rusiei asupra Ucrainei”.
Revolte de stradă, deoarece penuria a lovit la nivel local:
„Evenimentele se dezlănțuie mai târziu, în 2025. Hoții jefuiesc supermarketurile. Poliția se luptă să limiteze revoltele care se răspândesc în orașe. Populația din Germania nu mai găsește pește și carne la magazinele alimentare. Crescătorii de animale dau faliment”.
Furia populară vizează elitele și corporații:
„Între timp, atenția publicului se îndreaptă către profitul realizat de comercianții de mărfuri. Fermele mici cad ca niște piese de domino, în timp ce atacurile asupra imigranților încep să devină tot mai răspândite. Este UE o navă care se scufundă?”
4, Soluția: O dietă mai „sănătoasă”
În ceea ce privește „soluțiile” – în mod interesant, participanților la conferință li s-a spus (sau mai degrabă au luat-o ca pe o presupunere) că populația ar trebui să renunțe la consumul de carne.
„Ziua a doua a început cu o sesiune de conștientizare a crizei înainte de a ne concentra pe propunerile de politici și orice alte concluzii”, a scris jurnalistul Bloomberg prezent la eveniment.
„Au existat puține obiecții cu privire la ideea că dietele trebuie să se orienteze către opțiuni mai sănătoase și să se îndepărteze de carne. Au apărut întrebări despre cum să gestionăm cel mai bine rezervele de alimente și să monitorizem nivelul stocurilor”.
Pe termen lung, există întrebări cu privire la modul de reducere a dependenței excesive a Europei de importurile de anumite produse precum soia, necesare pentru a alimenta vasta industrie a cărnii și a produselor lactate.
Crizele tind să se înlănțuie
Au fost evidențiate și alte subiecte, de la siguranța alimentară și bioterorismul până la combaterea dezinformarii și pregătirea pentru bolile transmise de animale, aceasta din urmă fiind „o problemă uriașă și riscă să devină și mai mare”, a spus Katja Svensson, consultant senior pentru sisteme alimentare la Consiliul Nordic de Miniștri
Într-adevăr, puține guverne din Europa sunt pregătite pentru gestionarea viitoarelor crize alimentare, potrivit Chris Hegadorn, un fost diplomat american coorganizator al evenimentului.
„Trăim în criză continuă în ultimii trei ani”, a spus Hegadorn, profesor adjunct de politică alimentară globală la Sciences Po din Paris.
„Sunt mult mai multe de făcut la fiecare nivel. Crizele vor mai veni doar că mai repede și mai puternice.”
***
(Citiți și: ”Joe Biden – la NATO și G7: Vom răspunde la folosirea armelor chimice; Putin a mizat pe dezbinarea Occidentului; atenție la criza alimentară”)
***
