Ministrul de Externe Teodor Meleşcanu a anunţat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, că îşi depune mandatul, pentru că nu toţi românii din străinătate au reuşit să voteze duminică.
„Acest fapt trebuie asumat. Întrucât trăim într-o ţară în care nimeni nu îşi asumă responsabilităţile, eu îmi asum această responsabilitate şi îmi depun azi mandatul, în şedinţa de guvern”, a afirmat ministrul.
Teodor Meleşcanu a subliniat că a preluat conducerea MAE în urmă cu 5 zile, într-o situaţie de criză creată deja de primul tur de scrutin, când nu toţi românii care au vrut să îşi exprime votul au reuşit să o facă.
Ministrul demisionar a prezentat public scuze pentru repetarea situaţiei şi în turul doi. „Regret aceste disfuncţionalităţi din al doilea tur. Îmi cer public scuze tuturor cetăţenilor români care, dând dovadă de spirit civic, au stat la coadă ore în şir”, a mai spus acesta.
Legea actuală nu mai corespunde realităţii
Teodor Meleşcanu a găist explicaţia pentru situaţia creatp duminică la secţii de vot din Europa: „rigiditatea cadrului lgislativ”: „Existenta lege, Legea 370/2004 nu mai coresponde realităţii demografice şi tendinţelor de mobilitate în spaţiul european. Fără o modificare a legii, de tip înregistrare prealabilă sau votul prin corespondenţă, nu se vor putea organiza alegeri care să permită tuturor cetăţenilor români exprimarea dreptul de vot, fără discriminare”, crede ministrul demisionar.
Acesta a recunoscut că au existat solicitări, din partea ambasadelor, de suplimentare a secţiilor de vot pentru turul II, care au fost transmise Biroului Electoral pentru Străinătate. BES a transmis că această suplimentare „excede legii”, a precizat Teodor Meleşcanu.
Ministrul a precizat că nu s-a putut găsi o soluţie – „BEC nu a putut oferi clarificări privind existenţa unei soluţii legale” – iar riscul organizării unor noi secţii de vot în străinătate era contestarea alegerilor.
„Incidentele au generat intervenţia forţelor de ordine”
Ministrul de Externe a subliniat în câteva rânduri faptul că au votat peste 380.000 de români în străinătate, un număr record de votanţi şi că acesta a fost posibil graţie măsurilor identificate şi luate de MAE între cele două tururi de scrutin.
„Nu au fost semnalate incidente grave ale procesului de vot, însă au existat excepţii pe care le regretă, în Paris, Londra, munchen, Torino, Stuttgart”, a spus Teodor Meleşcanu.
Pus în faţa argumentelor privind violenţele înregistrate la Paris şi Torino, ministrul de externe demisionar a subliniat că acestea nu au avut loc în interiorul reprezentanţelor diplomatice româneşti şi nici în timpul votului, ci doar după închiderea urnelor.
„Autorităţile străine au acţionat potrivit propriilor legi privind respectarea ordinii publice”, a subliniat Teodor Meleşcanu.
Întrebat cine va purta dialogul cu autorităţile statelor respective, cine va cere explicaţiile asupra comportamentului agresiv al forţelor de ordine, ministrul demisonar a răspuns simplu că succesorul său va analiza acele incidente şi va purta dialogul cu omologii europeni.
Duminică, Teodor Meleşcanu spunea că foarte mulţi români au mers „în excursii” în străinătate, iar întrebat astăzi despre acestă afirmaţie, a vrut iniţial să se eschiveze, afirmând că nu la asta se referă declaraţia pe care o are de făcut.
La insistenţele presei, a revenit şi a spus că îşi menţine declaraţia, dar trebuie să aibă probe. El a insinuat duminică faptul că în străinătate s-ar frauda voturile. „Pot transmite o informaţia care a ajuns la mine, dar nu pot face acuzaţii fră probe. Sesizaţi diferenţa?”, a spus Teodor Meleşcanu marţi.
Ministrul demisionează, echipa de la MAE rămâne
Ministrul Meleşcanu a mulţumit echipei MAE pentru sprijinul în aceste alegeri. Întrebat dacă, alături de el, va demisiona şi restul conducerii ministerului, Teodor Meleşcanu a spus că a condus acestă echipă timp de 5 zile şi că este mândru de ea. „Eu îmi asum responsabilitatea, nu vorbesc în numele altora”, a completat acesta.
Imediat după turul I de scrutin, înainte însă de demisia fostului ministru de Externe, Titus Corlăţean, premierul victor ponta a cerut organizarea mai bună în turul doi şi prezenţa conducerii MAE în secţiile de vot cu probleme.
În egală măsură, a ameninţat cu demiterea conducerii MAE dacă în turul doi „nu vor vota toţi românii din străinătate care vor să îşi exprime acest drept”. O situaţie imposibilă, chiar şi la prezenţa înregistrată în exerciţiile electorale anterioare, ale unei prezente de peste 100.000 de oameni la vot.
În condiţiile dublării prezenţei din turul I şi a unei prezenţe record, acest lucru ar fi fost, conform condiţiilor create, un lucru irealizabil.
Votul care a „picat” doi miniştri de Externe
Teodor Meleşcanu a avut cel mai scurt mandat din istoria post-decembristă a Guvernului român. În urmă cu 5 zile, şi-a asumat conducerea diplomaţiei române, în condiţiile în care Titus Corlăţean, deţinătorul portofoliului, şi-a depus demisia, la o săptămână după turul I.
Organizarea defectuoasă alegerilor în străinătate a dus la imposibilitatea ca un număr mare de români să nu îşi poată exprima votul. MAE şi, implicit, ministrul Titus Corlaţean, a decis numărul secţiilor de vot şi amplasarea acestora.
Faţă de ultimul exerciţiu de vot, referendumul de suspendare a preşedintelui din 2012 (când au fost create cele mai multe secţii de vot în străinătate), numărul acestora a fost redus cu 12 secţii de vot. Chiar dacă reducerea numărului nu a fost neapărat semnificativă, a fost decisivă amplasarea lor.
Secţiile de vot au fost concentrate în capitale sau mutate din regiuni cu populaţie română considerabilă numeric, ceea ce a îngreunat accesul la urne. Spre exemplu, în Belgia, cele patru secţii de vot au fost la aceste alegeri mutate toate în Bruxelles. În Torino, oraş italian cu un numeros număr de români, a existat o singură secţie de vot.
În aceste condiţii, după primul tur de scrutin a existat solicitarea misiunilor diplomatice de suplimentare a acestora. Însă MAE şi BEC s-au pierdut în declaraţii, s-au culpabilizat reciproc şi au dat declaraţii confuze referitor la cine şi în baza căror decizii legale poate să suplimenteze numărul secţiilor de vot.
„Am studiat legislaţia şi nu există bază juridică pentru suplimentarea secţiilor de votare la turul II. Ca ministru am obligaţia să asigur respectarea legalităţii. L-am informat pe primu-ministrul Victor Ponta că am decis să-mi depun mandatul de minstru al afacerilor externe. Nu accept să încalc legea, nu pot accepta ca MAE să încalce legea”, şi-a argumentat Titus Corlăţean decizia de a-şi depune madatul.
Situaţia nu s-a clarificat nici în timpul mandatului de o săptămână al lui Teodor Meleşcanu. BEC a susţinut în continuare că MAE poate suplimenta numărul secţiilor de vot, în timp ce ministrul a invocat aceeaşi legalitate a acestei decizii. iar asta a dus la demisia celui de-al doilea ministru de Externe, în doar o săptămână şi jumătate.
Mihnea Motoc – noua nominalizare pentru Externe
Ambasadorul Mihnea Motoc , reprezentantul permanent al României pe lângă UE, este nominalizat de premierul Victor Ponta la conducerea Ministerului de Externe. Anunţul a fost făcut de prim ministru în şedinţa de guvern.
„M-am sfătuit şi cu domnul Meleşcanu şi îl voi propune pe domnul ambasador Mihnea Motoc, care să fie noul ministru de Externe. Cred că e un mesaj foarte bun apropos şi de importanţa pe care o dăm relaţiilor noastre pe plan european”, a spus premierul Ponta, citat de agenția Mediafax.
Mihnea Motoc este diplomat de carieră, absolvent – în 1989 – al facultăţii de Drept. Timp de doi ani de la absolvire a fost magistrat, în Bucureşti, perioadă în care a făcut studii postuniversitare în dmeniu la Univesristatea din Nisa şi, mai apoi în Washington.
A intrat în diplomaţie în 1991, lucrând ca diplomat la Departamentul Drepturile Omului şi Departamentul Drept Internaţional şi Tratate. După trei ani a devenit directorul adjunct al acestui departament, iar după alţi doi ani, în 1996, a devenit şeful Departamentului Uniunea Europeană din MAE.
În prima misiunea diplomatică a fost trimis în 1999, În Olanda, după ce fusese şi şeful Departamentului Euroatlantic şi European.
Din 2005 a devenit reprezentantul României la ONU şi a avut un mandat lung, de cinci ani, după care a fost desemnat Reprezentant perrmanent pe lângă UE, post pe care îl ocupă şi în prezent.
