joi

28 martie, 2024

20 februarie, 2015

tsipras varoufakisMiniştrii de Finanţe ai celor 19 state ale zonei euro se reunesc vineri pentru ceea ce se anunţă o înâlnire tensionată, pentru a discuta situaţia Greciei. Este a treia reuniune în ultimele 10 zile.

Dacă în precedentele două, cei 18 membri au făcut front comun şi nu au acceptat să facă nişte concesii Atenei, de această dată lucrurile s-ar putea schimba, după ce guvernul a făcut joi o cerere de prelungire a împrumutului.

Într-o scrisoare trimisă membrilor Eurogrupului, Atena a promis respectarea obligaţiilor sale financiare şi s-a angajat să nu recurgă la măsuri unilaterale, precum renunţarea la reformele structurale impuse de precedentul acord de bailout.


În schimb, guvernul grec a solicitat replungirea acordului de împrumut cu şase luni, în timp ce Eurogrupul renegociază un nou program de bailout care să permită guvernului anti-austeritate de la Atena o mai mare flexibilitate în privinţa deciziilor privind reducerile bugetare şi reformele.

Actualul acord de bailout expiră în 28 februarie, iar grecia ar rămâne fără acces la finanâare pentru prima dată în aproape 5 ani, într-o perioadă în care finanţele sale scad. Iar dacă pieţele internaţionale ar refuza să finanţeze guvernul grec, atunci Grecia ar putea să iasă din zona euro.

Dacă miniştrii de Finanţe vor să evite acest scenariu, atunci trebuie să se grăbească în a lua o decizie. Lucrurile sunt însă complicate, cum s-a văzut în ultimele două săptămâni. Miniştrii deFinanţe ai Finlandei, Germaniei şi Olandei au nevoie de aprobarea parlamentelor naţionale pentru a aproba orice schimbare a programului de bailout, iar procesul ar putea dura o săptămână.

Reacţii diferite în zona euro

Solicitarea de împrumut a Greciei a fost salutată de Comisia Europeană. Un purtător de cuvânt al preşedintelui Juncker a considerat decizia “un semn pozitiv, care ar putea deschide calea unui compromis rezonabil”.


Jean Claude Juncker a avut în ultimele zile discuţii atât cu Alexis Tsipras, cât şi cu preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, dar şi cu „alţi actori”, cum arătat purtătorul de cuvânt.

În schimb, aproape în acelaşi moment, un purttor de cuvânt al ministrului german de Finanţe critica cererea Greciei şi o cataloga drept vagă. În plus, cerea Atenei să îşi respecte angajamentele petru finalizarea acordului de bailout. O poziţie confirmată şi de ministrul Economiei, Sigmar Gabriel.

Germania a fost singura ţară care şi-a arătat deschis opoziţia faţă de propunerea greciei. European Voice remarcă însă că aceeaşi atitudine a fost adoptată şi de alte ţări. Premierul slovac, Robert Fico a respins ideea relaxării condiţiilor pentru Grecia, în timp ce ministrul de Finanţe belgian a catalogat şi el solicitarea ca „incoerentă”.

Spania şi Portugalia nu privesc cu indulgenţă cererea Atenei pentru flexibilitate. Ambele au trecut prin programe drastice de austeritate, cu costuri electorale. Iar acum, în vederea alegerilor din acest an, nu au niciun interes să accepte o flexibilitate pentru Grecia care ar marca o victorie a partidelor antiausteritate. Spania are ea însăşi unul, Podemos, un partid care a depăşit toate forţele politice spaniole în sondaje.

Alegerile din Olanda şi Finlanda determină şi guvernele acestor ţări să fie dispuse la un compromis pentru grecia.

Totuşi, Grecia a reuşit să fisureze coeziunea din Eurogrup şi să îşi găsească aliaţi, alţii decât Comisia Europeană, deloc de neglijat, avânt în vedere că e parte a troicii.

Premierul francez Manuel Valls a afirmat că oferta Greciei a oferit o bază bună pentru negocierile de vineri.

Grexit-ul ar avea cele mai mari costuri pentru Germania

Intransigenţa Germaniei pare greu de înţeles, în condiţiile în care toţi experţii şi analiştii arată că Germania ar avea cel mai mult de pierdut în cazul unui Grexit.

Dacă Grecia ar ieşi din zona euro, pierderile Germaniei ar fi mai mari decât ale oricărei alte ţări din zona euro, scrie BBC. Berlinul este cel mai mare creditor al Atenei, indirect, prin acordul de împrumut şi prin ajutorul dat de BCE. În cazul Grexit-ului, nu numai că grecii nu şi-ar plăti datoria integral, aşa cum vrea germania, ci nu ar mai plăti deloc.

Un al doilea cost decurge din faptul că zona euro fără Grecia ar trebui să arate o mai mare solidaritate între economiile nordice bogate şi cele cu probleme din sudul zonei euro. Iar germania, cea mai mare economie a regiunii, va trebui să suporte cele mai mari costuri, să aibă cea mai mare contribuţie pentru a convinge investitorii să nu îşi retragă fondurile din aceste economii sudice.

 

 

 

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: