Aproximativ 50% din lucrătorii angajați în prezent vor avea nevoie de noi calificări până în 2025 pentru a răspunde nevoilor generate de criza Covid-19 pe piața muncii, conform unui articol publicat de World Economic Forum.
Procentul presupune un efort semnificativ – nu doar din partea companiilor, ci și a guvernelor – pentru recalificare și perfecționare, efort pe care guvernele trebuie să-l sprijine dacă doresc să rămână în rândul economiilor competitive.
Pandemia a dus la o creștere de 5 ori a oportunităților de învățare oferite de angajatori pentru proprii lucrători și de 4 ori a numărului de persoane care au căutat din proprie inițiativă oportunități online de învățare.
Aceste eforturi trebuie accelerate, coorodnate și sprijinite de state, cu atât mai mult cu cât studiile OECD arată că angajații ale căror locuri de muncă prezintă un risc ridicat de automatizare rămân cu 30 de puncte procentuale mai puțin dispuși să participe la formare profsională și recalificare, în comparație cu cei care au joburi cu un risc scăzut de automatizare.
94% din liderii de afaceri estimează că angajații lor au nevoie de noi competențe
Dobândirea de noi abilități și perfecționarea sunt stringente, în contextul în care raportul “The European Double Up: A twin strategy that will strengthen competitiveness”, realizat de Accenture și lansat în contextul Forumului Economic Mondial de la Davos, arată că firmele accelerează adoptarea tehnologiile digitale şi pun accent pe dezvoltarea durabilă pentru a ieşi mai puternice din criza COVID-19.
Potrivit cercetării, aproape jumătate (45%) dintre companiile europene acordă prioritate investiţiilor în transformarea digitală şi în dezvoltarea durabilă.
Mai exact, 40% dintre respondenţii europeni intenţionează să facă investiţii mari în inteligenţă artificială, 37% intenţionează să facă investiţii mari în cloud, iar 31% îşi reechilibrează investiţiile pentru a se concentra mai mult pe modele de afaceri durabile.
(Citiți și: ””Istoria nu iartă proștii”. Am intrat în deceniul decisiv. CRONICILE Curs de guvernare Nr. 95”)
În medie, companiile estimează că 40% din lucrătorii lor vor avea nevoie de cel mult șase luni pentru recalificare, iar 90% din liderii de afaceri se așteaptă ca angajații să acumuleze noi competențe.
„Marea provocare pentru angajatori, guverne şi populaţie este că multe dintre locurile de muncă viitoare nu au fost încă definite, unele nici măcar nu au fost inventate. Singura certitudine este că lucrătorii de mâine vor trebui să aibă abilităţi tehnice şi competenţe digitale, completate de o flexibilitate în gândire, pricepere în rezolvarea problemelor”, menționează Factory 4.0 & Frames în „Analiza: Digitalizarea va aduce peste un milion de noi locuri de muncă în România, în următorii 10 ani”.
Tehnologiile cu cea mai mare dezvoltare în următorii 5 ani
Noile tehnologii care sunt pregătite să determine creșterea industriei, tehnologii ce impun însă și noi roluri și seturi de competențe, astfel încât vor avea un impact mare pe piața muncii:
- Inteligența Artificială (în informații digitale, servicii financiare, servicii de sănătate și transporturi)
- Big data
- Internetul lucrurilor
- Robotica (în industria minieră și ametalelor)
- Criptare (sectorul public)
(Citiți și: ”Două grafice: Particularitatea românească a cheltuielilor cu salariile bugetarilor”)
Timpul mediu de lucru al mașinilor și oamenilor va ajunge la paritate în 2025, arată studiile.
Algoritmii și mașinile se vor centra în primul rând pe sarcinile legate de informații, prelucrarea și recuperarea datelor, sarcini administrative și unele aspecte ale muncii manuale.
România, țara UE cu cel mai mic procent de angajați care au participat la un curs de pregătire profesională
România, țara cu penultima pondere a se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privinţa participării angajaţilor la cursurile de educaţie şi training, conform Eurostate Eurostat. Doar 1,6% din angajaţii români au urmat cursuri de formare profesională în 2019.
Media Uniunii Europene era de aproape 10 ori peste media României – 14,8% din lucrătorii europeni au urmat un curs, training etc.
Spre comparaţie, în Suedia, procentul era de 37%, iar în Elveţia de 39,4%.
În Bulgaria, procentul angajaţilor cu cel puțin un curs de pregătire profesională a fost de 2,3%, în Polonia de 7,7%, iar în Ungaria de 7,3%.
