Toată lumea umblă cu digitalizarea pe buze, iar conectivitatea minimală e văzută ca un mare succes.
În realitate, pentru a conta în economia de peste 10 ani, România trebuie să se îndrepte spre economia digitală – adică infrastructură + tehnologie + inovare. Există o strategie, un plan, un ”ghid de utilizare” a infrastructurii care se construieste, sub presiunea crizei Covid, astăzi?
Greu de spus: ca si până acum, în acest sector al economiei lucrurile par să crească precum iarba din asfalt.
Setul de politici publice care să agrege potențialul de dezvoltare se lasă așteptat, lozincile țin loc de obiective de țară în IT, ecosistemul se dezvoltă greu, excepțiile folosite ca exemple ascund viteza mică de deplasare către o industrie care să aibă o reală forță de tracțiune în PIB.
Cursdeguvernare.ro a organizat miercuri conferința online „Digitalizare + tehnologie = economie digitală: O strategie” , la care speakeri de top din mediul privat au abordat problemele de fond ale procesului de digitalizare din România și au oferit sugestii și soluții.
*
Un rezumat al intervențiilor din cadrul conferinței online:
Mihai Rotariu, Public Affairs & Communication Leader CERT-RO: Din curicula educațională din România nu trebuie să lipsească un curs de securitate cibernetică
„În cazul incidentelor de securitate cibernetică, principala victimă e utilizatorul obișnuit, nu persoane specializate în IT, ci oameni simpli, care se folosesc de tehnologie în viața privată sau la serviciu. 90% din atacurile cibernetice sunt îndreptate spre consumatorii individuali. E mai ușor să speculezi naivitatea unei persoane decât să compromiți sisteme informatice”, a spus miercuri, Mihai Rotariu, Public Affairs & Communication Leader CERT-RO.
„Incidentele de securitate cibernetică sunt facilitate de eroarea umană sau lipsa de educație informatică. Principala problemă cu care ne confruntăm este vulnerabilitatea sistemelor informatice, care sunt de multe ori neactualizate sau neconfigurate corespunzător, ceea ce transmite un semnal negativ, privind o cultură digitală insuficientă”, a mai declarant acesta.
Mihai Rotariu a mai precizat: ”Nevoia acută de digitalizare face ca cererea să depășească oferta existentă – avem nevoie de mai mulți experți în securitate cibernetică dacă vream să avem o economie digitală funcțională la nivel național și european. Din curicula educațională din România nu trebuie să lipsească un astfel de curs de securitate cibernetică. Pe site-ul cert.ro publicăm campanii de conștientizare pe diferite teme – cum să folosești sigur video conference, cum să îți protejezi datele online etc.”
Iulian Stanciu – 5 soluții pentru creștere rapidă în clasamentul DESI și în dezvoltarea economiei românești
În contextul în care Comisia Europeană a stabilit că digitalizarea este una dintre cele 6 politici prioritare și a recomandat statelor membre să aloce minim 25% din fonduri către ”digital”, Iulian Stanciu, CEO eMag, consideră că acum este momentul ca România să își propună un salt semnificativ în clasamentul DESI.
Pentru a crește rapid în DESI, putem implementa ușor câteva lucruri, spune Iulian Stanciu, care a avansat și cinci propuneri de impact, pe care le-a argumentat. Aceste propuneri sunt:
- Folosirea datelor în luarea deciziilor
- Aplicarea unei strategii pentru trasformare digitală a intreprinderilor
- Dezvoltarea competențelor digitale ale populației
- Folosirea semnăturii electronice simplă și avansată
- Cartea de Identitate electronică cu certificat pentru semnătură electronică
”Dacă în alte domenii ne poate fi greu sa ajungem la o poziție bună în Europa, sau în lume, în economia digitală putem fi lideri, putem exporta valoare adăugată mare. Suntem în mijlocul unei revoluții economice, cea digitală, și avem șansa să recuperăm rapid decalajele de dezvoltare față de statele Occidentale. Șansa noastră este să producem tehnologie, să folosim creativitatea pe care o avem și competențele în matematică și informatică pentru a exporta valoare adăugată mare și pentru a deveni hub regional”, afirmă Iulian Stanciu.
Alexandru Bălan, Bitdefender: Am depășit miliardul de tipuri de atacuri cibernetice
”Am depășit miliardul de tipuri de atacuri cibernetice. Vedem, evident, multe atacuri care folosesc pandemia pentru a atrage mai ușor victime”, a anunțat miercuri Alexandru Bălan, Chief Security Researcher Bitdefender.
În acest context, reprezentantul Bitdefender a sfătuit companiile și instituțiile publice ”să invite comunitățile de securitate la a le găsi breșe de securitate din infrastructuri”.
”Este o pastilă greu de înghițit, dar aduce beneficii imense pentru că cel mai important lucru în contextul securității cibernetice este să identifici potențiale breșe pentru a le putea acoperi. Foarte multe instituții nu sunt dispuse să facă asta. Nu înțeleg că, dacă face asta cineva cunoscut, poți să vezi rapid problema și să o rezolvi. Nu poți să procedezi la fel dacă breșa o identifică un hacker..” afirmă Alexandru Bălan.
Alexandru Bălan a vorbit miercuri despre amploarea atacurilor cibernetice din ultima perioadă și despre ”partea plină a paharului”: digitalizarea forțată a instituțiilor și companiilor.
”Ca parte pozitivă a pandemiei: există o tehnologizare forțată. Dacă până anul ăsta se plimbau foi pe la birouri, se dădeau printuri care se duceau între birouri, acum companiile au început, vrând-nevrând, să se tehnologizeze, să se debirocratizeze. Unora le iese mai bine, altora mai puțin… dar sunt din ce în ce mai puține firme care intră în sfârșit în sec XXI”, a spus Alexandru Bălan.
Elisabeta MORARU, director Google România: Jumătate dintre IMM-urile din România nu au nicio prezență online
Jumătate dintre IMM-urile din România nu au niciun fel de prezență online, a declarat Elisabeta Moraru, director Google România și vicepreședinte AmCham, în cadrul conferinței organizată miercuri de cursdeguvernare.ro.
Din experiența sa, companiile ar avea mult de câștigat chiar și dintr-o prezență online limitată, cum ar fi amplasarea businessului pe hartă.
”Jumătate dintre IMM-urile din România nu sunt încă în online prezente cu un site. Aici este o oportunitate imensă pentru că vă dau un exemplu foarte simplu. Din momentul în care am început să lucrăm cu IMM-urile să își poziționeze pe hartă prin Google, locația, cafenele, băcănia din colț, vulcanizări, ele nu aveau site-uri, dar au descoperit cum dintr-o dată au început să-i sune oamenii pentru că lumea caută de pe telefon. Durează 5 minute să apari pe hartă. De acolo putem să începem. E un prim pas. Sunt convinsă că în momentul în care realizezi câtă cerere există, din acel moment vei prioritiza existența ta în online ca și companie, iar de acolo lucrurile se cascadează”, a declarat Elisabeta Moraru.
Google oferă un atelier digital, o resursă gratuită pentru IMM-uri. ”Le ajutăm să-și facă și site, să se pună pe hartă, să înceapă o pagină de Facebook, ce consideră că este în planul lor de eficientizare a existenței lor economice din perspectivă digitală”, a declarat directorul Google România.
Un al aspect pe care îl consideră critic în ceea ce privește dezvoltarea businessurilor locale este creșterea capacității acestora de a exporta.
”Un alt element la care mă uit în fiecare an în DESI este procentul de companii care fac export și România nu stă foarte bine. Există o oportunitate imensă. Vedem cum eMAG, Bitdefender, UiPath au reușit într-o manieră extraordinară. Avem nevoie de mai mulți în acest tronson, de aceea am lansat o serie de cursuri, dar și instrumente gratuite prin care companiile pot descoperi piețe noi în care există cerere pentru produsele sau serviciile lor și vrem să continuăm parteneriatele pe care le-am făcut și anul trecut, pentru a merge în toată țara și a face training-uri și sesiuni de suport, de mentorat pentru IMM-uri să se ducă în zona de export”, a declarat Elisabeta Moraru.
Răzvan ATIM, General Manager, Europa de Est, UiPath: este esențial să avem autostrăzi fizice, dar și autostrăzile digitale sunt importante
„Cred că acum este esențial să stabilim un dialog public-privat, instituțiile statului să utilizeze capacitatea și aportul de cunoștințe al companiilor din privat. Avem destul talent aici, cu care care putem avea un aport decisiv la transformare în direcția către mai bine. În România, nu stăm bine deloc nici la digitalizare, nici la operare calculator, unul din pilonii digitalizării ar fi educația și investiția în educație”, a declarat, miercuri, Răzvan Atim, General Manager, Europa de Est, UiPath.
Răzvan Atim a prezentat luni, la conferința organizată de cursdeguvernare.ro pe Digitalizării și economiei digitale avantajele pe care le prezintă robotizarea pentru instituțiile publice și mediul de afaceri.
„În România, nu stăm bine deloc nici la digitalizare, nici la operare calculator, unul din pilonii digitalizării ar fi educația și investiția în educație. Cred că trebuie mai întâi să fie făcute schimbările la îndemână care pot fi executate și implementate imediat. Apoi să definim strategii pe următorii ani”, a mai spus Răzvan Atim.
”Cred că acum este esențial să stabilim un dialog public-privat, instituțiile statului să utilizeze capacitatea și aportul de cunoștințe al companiilor din privat. Avem destul talent aici, cu care care putem avea un aport decisiv la transformare în direcția către mai bine”, afirmă reprezentantul UiPath.
Ionuț Țața, Rețeaua Clusterelor de IT din România: România digitală are nevoie de competențe, facilități de testare, ecosisteme de inovare și finanțare
Creșterea competențelor digitale (atât celor de bază cât și a unora specifice), facilități de testare a tehnologiilor înainte de implementarea lor, crearea unui ecosistem de inovare care să genereze soluții personalizate și facilitarea accesului la finanțare sunt cele patru dimensiuni pe care România ar trebui să se concentreze pentru accelerarea digitalizării, este de părere Ionuț Țața, președinte Rețeaua Clusterelor de IT din România, fondator Iceberg.
”Cred că sunt patru dimensiuni în care trebuie să lucrăm, la nivelul comunităților. În primul rând, competențele digitale și nu mă refer doar la literacy ci și la competențe specifice, să știi să operezi un robot sau să programezi un robot sau să știi să programezi un robot digital, un RPA. În al doilea rând, trebuie să asigurăm ceea ce se numește test before invest, facilități de a testa tehnologii înainte de a investi la scară mare pentru că în momentul în care vrei să iei o tehnologie digitală și vrei să o implementezi într-o industrie și tu nu știi cât de mult să investești, care e randamentul, care este return-ul, te vei expune unui risc foarte mare. Și atunci, dacă costul global al transformării unei companii din industria prelucrătoare de exemplu este de 5 milioane de euro, un proiect pilot de 200.000 de euro te poate ajuta să înțelegi care sunt randamentele”, afirmă Ionuț Țața.
A treia dimensiune ar fi, în opinia sa, ecosistemul de inovare. Acesta ar trebui să genereze soluții digitale pentru produse specifice.
”Dacă luăm tehnologie off-the-shelf, probabil va rezolva o parte dintre provocările sau din nevoile specifice ale unei industrii sau ale unei companii. De cele mai multe ori avem nevoie de soluții custom. Asta înseamnă inovare îndreptată spre nevoie. Pentru asta avem nevoie de un ecosistem unde apar idei, unde se fac experimente și de unde putem prelua inovare”, a comentat specialistul.
Ultima, dar poate cea mai importantă, este accesul la finanțare și investiții: ”Problema aici este că România este mult prea obișnuită cu granturi și cu finanțare nerambursabilă și trebuie să facem parțial tranziția spre un mecanism hibrid de finanțare în care să avem și fonduri de investiții și mecanisme bancare mai flexibile. Și antreprenorul trebuie să se obișnuiască nu doar să primească granturi, ci și să primească investitori în compania lui, ceea ce îi va schimba complet mentalitatea și modul de a lucra și modul de a se raporta și modul de a raporta. După care trebuie flexibilizată și zona de mecanisme financiare bancare pentru a încuraja mai mult inovarea. Inovarea înseamnă risc, iar mecanismul de finanțare bancare de multe ori este foarte risc aversive”.
Ionuț STANIMIR, director marketing și comunicare, BCR, inițiator TechNation: 5G, Inteligența Artificială, rețelele inteligente sunt deja un nou tip de putere și de societate
„Dacă vorbim despre state, trebuie să ne uităm nu doar la puterea economică sau politică, pentru că astăzi, 5G , Inteligența Artificială, editarea genetică, autostrăzi sau căi de comunicație inteligente pe care circulă vehicule sau rețele inteligente sunt deja un nou tip de putere și de societate.
Nu sunt doar chestii pe care le putem analiza cu o oarecare detașare, nu țin de un viitor distopic. Ele se întâmplă astăzi, chiar dacă nu fac parte din agenda efectivă, dar în 5 ani de zile sau 10 ani de zile asta va fi conversația care va domina statele cele mai avansate.
Dacă noi nu suntem acolo, relația noastră va fi asimetrică cu aceste state, vom fi înapoiați tehnologic”, afirmă Ionuț Stanimir.
Reprezentantul BCR a avertizat: Astăzi descoperim că tehnologia și inovația creează de una singură mai multă tehnologie și mai multă inovație. Asta va impacta atât de mult statul, mediul de business și individul încât ne vom trezi la un moment dat că ne uităm la lume și vom vedea universuri diferite. Vom vedea un univers al societăților, al companiilor, al oamenilor extrem de tehnologizate, spre deosebire de altele, care vor fi foarte în urmă.
