Pentru a conta în economia de peste 10 ani, România trebuie să se îndrepte spre economia digitală – adică infrastructură + tehnologie + inovare. Există o strategie, un plan, un ”ghid de utilizare” a infrastructurii care se construieste, sub presiunea crizei Covid, astăzi?
Speakeri de top din guvern și din mediul privat vor discuta miercuri, 25 noiembrie, la video conferința online „Digitalizare + tehnologie = economie digitală: O strategie” organizată de CursDeGuvernare.ro, între orele 15.30 și 17.30.
Dezbaterea online va fi transmisă LIVE pe CursDeGuvernare.ro și pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/CursDeGuvernare.ro/
Iată cele mai importante declarații
Mihai Rotariu, Public Affairs & Communication Leader CERT-RO
În cazul incidentelor de securitate cibernetică, principala victimă e utilizatorul obișnuit, nu persoane specializate în IT, ci oameni simpli, care se folosesc de tehnologie în viața privată sau la serviciu. 90% din atacurile cibernetice sunt îndreptate spre consumatorii individuali. E mai ușor să speculezi naivitatea unei persoane decât să compromiți sisteme informatice.
Incidentele de securitate cibernetică sunt facilitate de eroarea umană sau lipsa de educație informatică.
Principala problemă cu care ne confruntăm este vulnerabilitatea sistemelor informatice, care sunt de multe ori neactualizate sau neconfigurate corespunzător, ceea ce transmite un semnal negativ, privind o cultură digitală insuficientă.
Tentativele de fraudă cu care suntem bombardați zilnic, pe mail, poate și la telefon și pe rețelele de socializare, reprezintă principalul tip de incident notificat către CERT-RO, mai mult de jumătate de incidentele ce ne sunt semnalate.
În Digital Economy and Society Index observăm că România e o țară a contrastelor. Avem una dintre cele mia bune rețele de net, dar, din nefericire, ne găsim pe ultimele locuri la educație digitală, ce este insuficientă în raport cu nevoia existentă.
Utilizatorii consideră că nu sunt suficient de importanți pentru a deveni ținte. E o perspectivă greșită pentru că orice fel de dată poate fi monetizată. O listă de facebook costă de exemplu 75 de dolari, un cont de pay-pal până la 200 de dolari. Prețurile sunt mai mult decât motivante pentru hacker și un motiv destul de bun pentru a colecta aceste date. Așa că atacatorii nu stabilesc ținte precise când încearcă să extragă de la noi date.
De aceea ne-am aliniat campaniei privind protecția de date online, încercăm sa le explicăm oamenilor să nu acceseze site-uri în grabă, să fie atenți.
Aș vrea să mă refer la lipsa unor proceduri corespunzătoare la nivel de instituții și companii când se pune problema utilizării echipamentelor, ceea ce poate provoca daune de zeci de mii de euro companiilor.
Specialiștii români în IT sunt recunoscuți la nivel mondial și apreciați în domeniu. Pe de altă parte, nevoia acută de digitalizare face ca cererea să depășească oferta existentă – avem nevoie de mai mulți experți în securitate cibernetică dacă vream să avem o economie digitală funcțională la nivel național și european.
Din curicula educațională din România nu trebuie să lipsească un astfel de curs de securitate cibernetică. Pe site-ul cert.ro publicăm campanii de conștientizare pe diferite teme – cum să folosești sigur video conference, cum să îți protejezi datele online etc.
Nu e nevoie de un raport, de date statistice (ca să ne dăm seama că în timpul pandemiei n.r.) volumul tranzacțiilor online au crescut, ca și majoritatea tentativelor de social engeneering, respectiv mailuri, sms-uri de tip phishing, tentative ale atacatorilor de a extrage date de conectare la conturi și date financiare. Suntem în perioada noiembrie decembrie, când este Black Friday, necesitatea de a face cumpărături online în perioada sărbătorilor, iar incidentele se concentrează în zona asta.
Avem tentative de păcălire a utilizatorilor prin folosirea imaginii unor companii cu reputație. Totodată, se transmit mesaje prin care suntem atenționați că pe harta atașată putem observa ce persoane sunt infectate în jurul nostru. Deschizând harta infectăm dispozitivul cu un malware care infectează calculatorul.
Iulian STANCIU, CEO, eMAG
Contextul tehnologic global- Companiile tech conduc clasamentul global din punct de vedere al capitalizării. Au depășit băncile, au depășit companiile din energie și cele de retail. Primele 7 din topul mondial al companiilor (5 din SUA și 2 din China), depășesc cu mult valorile înregistrate în urmă cu un an. Apple a trecut de 2.000 miliarde, Microsoft- 1.600, Amazon-1.570, Google- 1.200, Tencent 850 miliarde, Facebook 790, Alibaba 750. Vedem în aceste companii cum tehnologia disrupe toate verticalele, de la publicitate și comerț la educație, banking, sănătate, agricultură și administrație.
Vedem 4 modele de Internet: modelul american , chinezesc, indian și cel european.
În SUA, vedem un model bazat pe inovație, susținut de un sistem de antreprenoriat foarte bine alimentat prin cultură, prin școală și sisteme de finanțare și piață de capital care asigură redistribuția valorii create de aceste companii înapoi în societate. În SUA există reglementare slabă, târzie- ei lasă companiile să se dezvolte și apoi intervin, dacă e cazul. Există libertate de exprimare garantată, care vine cu plusuri, dar și cu minusuri- vedeți problemele cu fakenews, și avem investiți masive în cercetare.
Modelul din China- statul deține și controlează infrastructura Internet, cu acces total la date. Au un focus pe economie digitală încă de acum 25 de ani, și-au dat seama că această economie digitală va deveni un pilon de bază geo-starategic. Au suport mare pentru pentru creșterea globală organică a campionilor locali, o reglementare ca în SUA, slabă sau târzie. Sunt un challenger global, prin investiții masive în educație, cercetare, infrastructura viitorului
Al treilea model: India. Ei au venit cu o viziune nouă data, au numit-o ei rich country- beneficiile din exploatarea datelor sunt împărțuite cu utilizatorii. Pentru asta au construit un sistem, denumit ADAR, în care 1,3 miliarde de oameni, toată populația, sunt înregistrați. Astfel, elimină prezența fizică, elimină hârtia. Au dezvoltat plățile în timp real, la fel cum se trimit mesaje text, stocarea digitală, au digitalizat interacțiunile stat-cetățean. Fiecare deține un cont de gestionare a accesului la date, un cont de sănătate etc.
Modelul european- O infrastructură de Internet de tip american, vedem sisteme de operare, motoare căutare, soft, americane, și, din păcate, vedem cum UE a rămas în urmă, cu puține companii mari și fără un plan clar de dezvoltare pe termen lung. Vedem în continuare multe bariere pentru construcția pieței comune. În schimb, avem reglementare foarte puternică, dar încă nu se văd beneficiile pentru cetățeni. Chiar dacă SUA sau China au început acum să reglementeze mai puternic tehnologia, campionii lor naționali au dimensiunea necesară să se adapteze rapid. Companiile de tehnologie europene au nevoie de reglementare mai relaxată pentru a se putea dezolta, iar în contextul reglementărilor puternice tot companiile străine sunt avantajate.
Economia digitală în România- poate fi prioritate strategică pentru dezvoltare. Economia digitală este prezentă în fiecare verticală- comerț, educație, transport etc. Nu este doar verticala de IT&C pe care o vedem în statistici. ANIS, asociația patronală a industriei de soft și servicii din care facem parte, va veni cu un studiu, noi estimam că economia digitală deja contribuie cu peste 10% din PIB. De exemplu: Emag, care face parte din economia digitală, nu e prinsă în ITC, ci la comerț. Probabil, Uber e prinsă în sectorul de transport etc.
În economia digitală avem jucători mari care produc valoare în România. Pe lângă multinaționalele americane care aduc beneficii României, avem companii românești care aduc valoare adăugată mai mare prin dezvoltarea de proprietate intelectuală în România. Să le numim multinaționale românești: Bitdefender, eMag, UiPath…
Având în vedere costurile de producție mici în Asia, România trebuie să exporte produse in valoare de miliarde de euro nu cu TIR-ul, așa cum se mai discută, zic eu, populist, ci prin fibră optică. În Asia se muncește mult- costul pe operațiune e și de 10 ori mai mic decât în România. Șansa noastră este să producem tehnologie, să folosim creativitatea pe care o avem și competențele în matematică și informatică pentru a exporta valoare adăugată mare și pentru a deveni hub regional. Bucureștiul, Cluj, Iași pot deveni ”Silicon valley” al UE.
Clasamentul DESI, România este pe locul 25/27. Partea bună- avem mult de crescut. Pentru a progresa, ar trebui să fie asumat un obiectiv de creștere- de 3 locuri pe an, să spunem. Sunt 5 componente în DESI, în una stăm binișor- infrastructură digitală, în rest….
Momentul este acum. CE a stabilit că digitalizarea este una dintre cele 6 politici prioritare. Există și recomandarea Comisiei de a aloca minim 25% din fonduri către digital. Dacă vrem să reducem decalajele față de vest ar trebui să pariem pe digitalizare. Pentru a crește rapid în DESI, putem implementa ușor câteva lucruri. Am cinci idei, cu impact destul de mare:
1 Folosirea datelor în luarea deciziilor. L-am folosit și la eMag și ne-a ajutat mult în dezvoltare. Deciziile se iau în baza datelor clare, nu în baza unor percepții
2 Raportul DESI 2020 se atrage atenția că nu există o strategie pentru trasformare digitală a intreprinderilor. Trebuie să facem asta, să ajutăm IMM să se digitalizeze
3 Dezvoltarea competențelor digitale ale populației. Problema este și una socială, mulți rămân în urmă odată cu accentul pus pe online
4 Folosirea semnăturii electronice simplă și avansată. Legislația veche ar trebui abrogată, nu trebuie să rămânem blocați în noțiunea de semnătură electronică calificată. Ne trebuie un cadru legislativ care să încurajeze folosirea tuturor tipurilor de semnătură electronică pentru că nu tot ce semnăm necesită gradul de siguranță oferit de semnătura calificată. Semnătura electronică va sprijini dezvoltarea economiei digitale pentru că vom putea aduce online mult mai multe servicii
5 Cartea de Identitate electronică. Faptul că a fost adoptată legea este un mare pas înainte. Daca această carte electronică nu va avea înscris, încă de la eliberare, un certificat pentru semnătură electronică, demersul este aproape inutil.
Dacă în alte domenii ne poate fi greu sa ajungem la o poziție bună în Europa, sau în lume, în economia digitală putem fi lideri, putem exporta valoare adăugată mare. Suntem în mijlocul unei revoluții economice, cea digitală, și avem șansa să recuperăm rapid decalajele de dezvoltare față de statele Occidentale.
La nivelul statului, ar trebui să avem o strategie, plecând de la o viziune. Anumite zone trebuie puse in față. Ar trebui să pariem pe digitalizare, pe educație, pe antreprenoriat, pe agricultură, pe industrie, pe energie. Restul să fie lăsate să se dezvolte normal.
Elisabeta MORARU, director Google România, vicepreședinte AmCham
Ar fi câteva tendințe pe care aș vrea să vi le menționez. Mult din munca pe care noi o facem s-a mutat în digital. Am văzut în online o creștere de peste 245% a intenției, a cererii pentru tot ceea ce înseamnă învățare online și aici nu mă refer la zona academică preuniversitară, ci vorbim de procesul de învățare continuă pentru adulți.
În egală măsură, am văzut o creștere extraordinară a tot ceea ce înseamnă videoconferință, utilizarea acestui instrument pentru a realiza întâlniri, pentru a ne face munca efectiv.
Zona de Google Meet a crescut de 30 de ori. Sistemul de videoconferințe de la Google a crescut de 30 de ori și în acest moment găzduiește peste trei miliarde de minute de întâlniri video în fiecare zi.
O altă tendință pe care aș puncta-o este schimbarea dramatică pe care o vedem în viitor, apropo de locurile de muncă pe care vedem în viitor. Conform datelor McKinsey în Europa doar sunt peste 60 de milioane de locuri de muncă expuse riscului pentru că depind de achiziționarea de competențe digitale pentru o readaptare sau chiar o reconversie profesională. Nu mai vorbim de partea de firme mici, IMM-uri, startup-uri care nu erau pregătite ca și competențe, dar și ca infrastructură digitală să susțină acest nou fel de a lucra.
Ne pune mari semne de întrebare această perioadă pentru că în multe ocazii pierdem din perspectivă faptul că tehnologia vine cu foarte multe beneficii.
Probabil că ați făcut în perioada aceasta o serie de căutări pe motorul de căutare Google și ați descoperit ceea ce se numește alerte SOS, ele sunt și în Google, dar și în YouTube și aici am făcut parteneriate cu administrația publică centrală, cu autoritățile centrale care ne-au furnizat lista surselor corecte cu care putem să informăm cetățenii atunci când fac o căutare legată de COVID. În egală măsură am lansat acele rapoarte de mobilitate în care puteți vedea cât de mobilă a fost populația și încotro s-a dus. În luna martie și aprilie interesant era că a scăzut cu 85%, după care încet-încet a crescut de mult.
Specific în perioada aceasta, școlile au avut nevoie de suport pentru a trece în online. Împreună cu partenerii noștri, EduApps mai ales, Clasa Viitorului, înțeleg că din totalul școlilor care au trecut în online, 75% din școli folosesc Google Classroom. Menționez asta pentru că este gratuit. Nu este suficient să fie gratuit, este un pas suplimentar și anume să știm să-l folosim. Poate că este mai simplu pentru nativii digitali să facă asta, dar pentru profesori este foarte important să-i susținem. Aceasta este una dintre direcțiile în care am fost cei mai perseverenți în ultimii ani. În ultimele luni sunt peste 50 de mii de profesori care au trecut prin training-uri de competențe digitale cu ajutorul partenerilor noștri, EduApps, Digital Nation, Școala de Valori. Sunt foarte multe ONG-uri cu care ne-am parteneriat, prin intermediul cărora am ajuns să susținem profesorii.
Am lansat un program nou, Grow Romania with Google, să creștem România cu Google și sunt trei direcții importante pe care le-aș menționa. În primul rând competențele digitale. Da, nu se poate rezolva absolut nimic până nu creștem competențele digitale. Pentru anul viitor ne-am asumat să ajungem la 100 de mii de români pe care să-i susținem în zona de dezvoltare de competențe digitale și evident să-i ajutăm fie să-și găsească un job, fie să lanseze un business nou.
În această zonă de dezvoltare economică mai este o direcție pe care noi o considerăm critică, suportul către IMM-uri. Sunt 2 direcții, partea de export, care trebuie susținută. Un alt element la care mă uit în fiecare an în DESI este procentul de companii care fac export și România nu stă foarte bine. Există o oportunitate imensă. Vedem cum eMAG, Bitdefender, UiPath au reușit într-o manieră extraordinară. Avem nevoie de mai mulți în acest tronson, de aceea am lansat o serie de cursuri, dar și instrumente gratuite prin care companiile pot descoperi piețe noi în care există cerere pentru produsele sau serviciile lor și vrem să continuăm parteneriatele pe care le-am făcut și anul trecut, pentru a merge în toată țara și a face training-uri și sesiuni de suport, de mentorat pentru IMM-uri să se ducă în zona de export.
Aș menționa aici în egală măsură și partea de IA. Am lansat un tool nou de integrare a inteligenței artificiale în munca de zi cu zi a tuturor companiilor, IMM-urilor și vă încurajez să accesați un astfel de tool pentru că puteți să vedeți, în spatele companiei dvs., cum ați putea să integrați IA, dacă se poate pe verticala dvs. de business, ce ar presupune asta.
Ar mai fi o a treia direcție, toată partea de accelerare de startup-uri, unde din nou, suntem foarte activi și vom continua să investim pentru că este nevoie de o accelerare a companiilor noi care să vină în zona digitală, în zona de tehnologie și aici cred că este important să suținem companiile cu drepturi de proprietate care să fie aici în România, să susținem companiile care au plus-valoare aici.
Există un proiect foarte important pe care l-am lansat în septembrie, se numește ”Eroii internetului”. Este un joc făcut astfel încât copiilor să li se pară amuzant și interesant. Te învață cum să-ți pui o parolă, ce informații poți să lași să ajungă în online, ce e safe să nu postezi, cum să fii amabil pe internet. Tot elementul este gândit în jurul unei triade: copil-părinte-profesor. Există ghid făcut special pentru părinți și profesori. Este o continuare a tot ce înseamnă zona de educare și siguranță a copiilor. Anul trecut am lansat YouTube kids, cu un conținut adecvat vârstei. Zona de Family Link, care permite control parental pe orice fel de device conectat pe internet.
Încotro ne uităm pe viitor. Sunt două direcții. Una este zona de IA, există foarte multă oportunitate pentru optimizare și de costuri și de rearanjare de resurse și este bine să înțelegem ce înseamnă IA și să nu ne temem. O altă direcție este zona de tehnologie verde. După cum ați văzut, mai multe companii globale au anunțat că își asumă anumite direcții de îmbunătățire a tehnologiei verde pe care o folosesc. Cred că acolo trebuie să profităm de oportunități pentru că din perspectivă business sunt multe direcții pe viitor unde se poate construi.
Criza aceasta sigur că a accelerat utilizarea tehnologiei, dar și tehnologia poate accelera fie ieșirea din criză, fie poziționarea României pe o direcție mult mai dinamică în a obține rezultate mai bune și pentru noi și pentru societate.
Educația este singura zonă fără de care nu avem cum să avansăm. Am fi fără mâini și fără picioare.
Jumătate dintre IMM-urile din România nu sunt încă în online prezente cu un site. Aici este o oportunitate imensă pentru că vă dau un exemplu foarte simplu. Din momentul în care am început să lucrăm cu IMM-urile să își poziționeze pe hartă prin Google, locația, cafenele, băcănia din colț, vulcanizări, ele nu aveau site-uri, dar au descoperit cum dintr-o dată au început să-i sune oamenii pentru că lumea caută de pe telefon. Durează 5 minute să apari pe hartă. De acolo putem să începem. E un prim pas. Sunt convinsă că în momentul în care realizezi câtă cerere există, din acel moment vei prioritiza existența ta în online ca și companie, iar de acolo lucrurile se cascadează.
Pentru orice suport în acest sens există atelierul digital de la Google care este o resursă gratuită în care noi facem chiar și sesiuni de mentorat pentru IMM-uri. Le ajutăm să-și facă și site, să se pună pe hartă, să înceapă o pagină de Facebook, ce consideră că este în planul lor de eficientizare a existenței lor economice din perspectivă digitală.
Mai ales în ultima perioadă am comunicat intens prin varii formule cu autoritățile centrale. Comunicare există, dialogul este intens. Nu pot să spun decât că ne dorim să trecem și de partea de concretețe efectivă și de investiții care să fie făcute pentru că infrastructura digitală implică foarte mult partea de servicii digitale publice și acolo sunt foarte multe oportunități pentru a îmbunătăți colaborarea cu cetățenii.
Răzvan ATIM, General Manager, Europa de Est, UiPath
Există un interes palpabil din partea UE de a face din digitalizare una din prioritățile din programul de reziliență și recuperare a țărilor din UE. Procentul de 20% este generos, ca recomandare, dar UE a lăsat loc și de mai mult. Există țări care deja și-au manifestat intenția de a investi mai mult. România se află în discuție și pentru materializarea unor investiții de 30 de miliarde de euro în următorii 3-4 ani.
Cred că acum este esențial să stabilim un dialog public-privat, instituțiile statului să utilizeze capacitatea și aportul de cunoștințe al companiilor din privat. Avem destul talent aici, cu care care putem avea un aport decisiv la transformare în direcția către mai bine.
În România, nu stăm bine deloc nici la digitalizare, nici la operare calculator, unul din pilonii digitalizării ar fi educația și investiția în educație.
Cred că trebuie mai întâi să fie făcute schimbările la îndemână care pot fi executate și implementate imediat. Apoi să definim strategii pe următorii ani.
UiPath are atât capacitatea de a canaliza potențialul pe beneficiar, cât și toate funcțiile necesare pentru a ajuta demersul de debirocratizare. A fost menționată deja semnătura electronica, avem și noi exemple. Am început câteva proiecte la nivel național, proiecte care au fost îmbrățișate de colegii din sectorul public pentru că au ajutat în mod palpabil în acțiuni care se manifestă prin volume mari de cereri din partea cetățenilor. Practic, scopul este să evidențiem valoarea tehnologiei, ca toată lumea să înțeleagă.
Avem o academie care este accesibilă tuturor. Avem acolo câteva roluri care pot deveni potențiale joburi. Exista prejudecata că automatizarea ar înlocui joburi, dar de fapt înlocuiește doar munca repetitivă și ajută al debirocratizare, și la a răspunde în timp rapid, decent, cererilor de la cetățeni.
Roboțeii lucrează 24/7 , nu obosesc, procesează pentru noi toată munca aceasta repetitivă, de asemenea oferă posibilitatea de a măsura, documentele în mod real, de a face o analiză grafică. Putem contribui prin proiecte pilot pentru sectorul public și privat.
Se vorbește de interconectivitatea dintre instituțiile publice – automatizarea poate stabili puncte de legătură între aplicațiile existente pe site-urile acestor instituții.
Aceste fonduri care vin prin programul de reziliență – sper ca acest procent de 20% va rămâne – este esențial să avem autostrăzi fizice, dar și autostrăzile digitale sunt importante.
În afară de educație, ne implicăm și în zona de workshopuri.
Poate că vom ajunge să livrăm produse de automatizare. Dacă descoperim că există un model recurent de operațiuni în cadrul mai multor IMM-uri, să livrăm efectiv niște roboței pentru ei, așa încât să nu mai fie nevoie de partea de consultanță.
Am creat un workshop în care am invitat reprezentanți din sectorul public și am explicat ce înseamnă automatizarea. În România am derulat un proiect de succes cu ANEPIS, dar vom mai avea câteva proiecte de prezentat, până la finalul anului. În cazul ANEPIS, pur și simplu au adoptat tehnologia. Am implementat alte trei procese într-o altă instituție, în care roboții au fost îmbrățișați la nivel national. Deschidere există, dar trebuie să avem consistență pe ce spunem, să vrem efectiv să ne schimbăm mentalitatea, avem mult de schimbat în România, în administrația publică.
Cum arată o comparație între România și Polonia sau Ungaria, la nivel de digitalizare? Ungurii nu sunt foarte diferiți ca nivel de digitalizare, la polonezi e un apetit mai mare din partea business-ului.
Alexandru BĂLAN, Chief Security Researcher, Bitdefender
Cum reacționează companiile în perioada pandemiei din punctul de vedere al securității IT. Am vești bune și mai puțin bune. Am observat o creștere, predictibilă a atacurilor cibernetice în ultima vreme și o presiune mai mare psihologică pe angajați…
Asta îi face mai susceptibili la fraude, la atacuri de tip phising, sau asemănătoare. De exemplu: a circulat și a avut ”mare succes” în ulktima vreme un val de phising care informa angajatul că a primit un bonus. Venea de la biroul HR, i se spunea că a primit bonus consistent și i se cerea să dea clic pe un link pentru a vedea un raport care a generat acel bonus. Evident, nu era bonus, linkul ducea către un site care livra un virus de tip ransomware.
La fel, mailuri care spun că ai fost penalizat cu o sumă de bani din cauza plângerii cu nr. XXX formulate de un client…. Mailuri foarte bine personalizate, atacuri lucrate pentru a se potrivi în contextul firmei respective- foloseau nume ale angajaților HR ale respectivei firme..
Din punctul meu de vedere, au un efect mai mare în pandemie pentru că siguranța locului de muncă e o problemă în pandemie pentru mulți.
Pe de altă parte, a crescut cerea de servicii de management în domeniul securității. Foarte multe firme au au conștientizat nevoia de securitate în pandemie pentru că angajații lucrează de acasă, nevoia de training al angajaților sau de securitatea rețelelor de la domiciliu etc. A crescut cererea de traininguri cu angajații
Ca parte pozitivă a pandemiei: există o tehnologizare forțată. Dacă până anul ăsta se plimbau foi pe la birouri, se dădeau printuri care se duceau între birouri, acum companiile au început, vrând-nevrând, să se tehnologizeze, să se debirocratizeze. Unora le iese mai bine, altora mai puțin… dar sunt din ce în ce mai puține firme care intră în sfârșit în sec XXI
Suntem conștienți cât de greu se mișcă anumite instituții în a adopta tehnologii noi. Ei, grație pandemiei, nu au avut de ales.
Am depășit miliardul de atacuri cibernetice, de tipuri diferite. Vedem evident multe atacuri care folosesc pandemia pentru a atrage mai ușor victime. Primul apărut, prin martie, a fost coronavirus map, în contextul în care toată lumea căuta o hartă a răspândirii coronavirus. A apărut coronavirus map care, din păcate, era de fapt un ransomware.
Bitdefender s-a implicat civic- de când a început pandemia și am conștientizat că este o problemă am oferit gratuit licențe spitalelor pentru că și acestea au fost țintite, au fost sub presiune.
Cel mai important, companiile și instituțiile publice trebuie să invite comunitățile de securitate la a le găsi breșe de securitate din infrastructuri. E o pastilă greu de înghițit, dar aduce beneficii imense pentru că cel mai important lucru în contextul securității cibernetice este să identifici potențiale breșe pentru a le putea acoperi. Foarte multe instituții nu sunt dispuse să facă asta. Nu înțeleg că, dacă face asta cineva cunoscut, poți să vezi rapid problema și să o rezolvi. Nu poți să procedezi la fel dacă breșa o identifică un hacker…
Ionuț ȚAȚA, președinte Rețeaua Clusterelor de IT din România, fondator Iceberg
Am văzut și în Planul Național de Redresare și Reziliență că digitalizarea e un cuvânt care se regăsește de câteva sute de ori, chiar dacă din bugetul total are doar 15% cred. Este o modă, e ceva foarte popular, dar înțelegerea pe care o vedem în zona politicilor publice și aici e îngrijorarea mea, aici cred că trebuie să insistăm cu dezbaterea, e văzut încă la un nivel superficial sau la un nivel de tehnologie off-the-shelf, adică avem multe soluții gata dezvoltate. Avem platforme digitale începând cu Google, mergând până la UiPath, fie că sunt platforme digitale create în Românie, fie că sunt platforme globale, pe care le putem implementa, dar, cred că pe termen lung trebuie să ne creăm propriile capacități digitale, să creăm propriile produse și servicii digitale pe care să le valorificăm aici în România.
Când ne uităm în industria IT din România, aici am în minte inclusiv radiografia clusterelor pe care le reprezint, vedem că prea multe companii din această listă sunt companii care livrează servicii IT, prea puține sunt companii care reușesc să dezvolte cu succes produse digitale, produse IT românești și să le vândă la nivel global sau în România. Culmea este că un număr decent de companii dezvoltă produse IT și le vând la nivel global, dar nu în România. Avem un fel de pâlnie, o industrie IT destul de solidă, dar care face în marea ei majoritate servicii și de obicei servicii care se vând către piețe globale, ceea ce e bine pentru balanța comercială desigur, după aceea avem un număr restrâns de companii care dezvoltă produse proprii, dar care se vând preponderent pe piața globală și un număr foarte mic de companii care dezvoltă produse digitale și le vând în România. Cred că la închiderea acestei bucle trebuie să lucrăm. Ține de reziliența noastră digitală de a nu depinde nici în zona asta de alte piețe sau de alți furnizori. Și vedem puțin cum relația geopolitică cu China schimbă inclusiv balanța de putere în zona digitală, schimbă inclusiv cote de piață ale unor platforme hardware sau software. Ne putem aștepta și dacă ne uităm la fine printul din documentele de politici publice ale Comisiei, vom vedea că Comisia Europeană caută să consolideze această reziliență digitală europeană inclusiv creând platforme și rețele europene. Investițiile prioritare nu doar în HPC, dar și în IA și block-chain pe care Comisia și le-a propus fac parte dintr-un plan prin care Europa își propune să ia din urmă Statele Unite și Asia în această cursă pentru a fi lider global digital. În această cursă, dacă vă aduceți aminte spunea Iulia de DESI, suntem undeva pe pen-penultimul loc. Soluția nu este să aplicăm aceleași reguli pe care le-am aplicat până acum. Soluția nu este nici măcar să aplicăm regulile pe care vedem că le aplică cei din fața noastră pentru că vom rămâne mereu în spatele, ci soluția este să ne băgăm în față la coadă, măcar câteva locuri. Și atunci trebuie să fim inovativi, disruptivi și asta înseamnă că și modul în care gândim strategiile trebuie să fie complet out of the box.
Citeam draftul Planului Național de Redresare și Reziliență, citeam drafturile la Programele Operaționale Regionale și simt că sunt acolo niște licăriri interesante, se vorbește despre poli tehnologici, se vorbește despre hub-uri tehnologice, se vorbește despre clustere. Dar dialogul despre aceste instrumente este unul foarte uzat pentru că vorbim mult despre ele, facem puțin.
În momentul în care ne așteptăm ca statul român să poată să facă față la toată presiunea, la toate aceste ambiții, cred că avem și așteptări deplasate. Cred că responsabilitatea e una împărțită în care și actorii privați, că vorbim de corporațiile internaționale prezente în România, că vorbim de companiile românești de tehnologie sau că vorbim de diversele vehicule și forme de organizare tip clustere și hub-uri, dacă nu suntem dispuși să ne asumăm și noi o parte din responsabilitatea implementării unei strategii, inclusiv să luăm controlul unor mecanisme și unor instrumente financiare de care avem nevoie în anii următori, nu cred că statul român poate de unul singur să ducă această greutate. Pentru că o să sfârșim la fel de nemulțumiți de ceea ce livrează statul în termeni de mecanisme de finanțare și la rândul său statul va deveni și mai defensiv, pentru că el consideră că gestionează bine niște mecanisme de finanțare care însă ajung mult prea târziu să ajute prea puțini jucători dintr-o piață care este mult prea puternic lovită acum, de COVID.
Cred că sunt patru dimensiuni în care trebuie să lucrăm, la nivelul comunităților. Țin de competențe digitale și nu mă refer doar la literacy ci și la competențe specifice, să știi să operezi un robot sau să programezi un robot sau să știi să programezi un robot digital, un RPA. Trebuie să asigurăm ceea ce se numește test before invest, facilități de a testa tehnologii înainte de a investi la scară mare pentru că în momentul în care vrei să iei o tehnologie digitală și vrei să o implementezi într-o industrie și tu nu știi cât de mult să investești, care e randamentul, care este return-ul, te vei expune unui risc foarte mare. Și atunci, dacă costul global al transformării unei companii din industria prelucrătoare de exemplu este de 5 milioane de euro, un proiect pilot de 200.000 de euro te poate ajuta să înțelegi care sunt randamentele. A treia dimensiune cred că este ecosistemul de inovare. Înseamnă soluții digitale pentru produse specifice. Dacă luăm tehnologie off-the-shelf, probabil va rezolva o parte dintre provocările sau din nevoile specifice ale unei industrii sau ale unei companii. De cele mai multe ori avem nevoie de soluții custom. Asta înseamnă inovare îndreptată spre nevoie. Pentru asta avem nevoie de un ecosistem unde apar idei, unde se fac experimente și de unde putem prelua inovare. Ultima, dar poate cea mai importantă, e accesul la finanțare și investiții. Problema aici este că România este mult prea obișnuită cu granturi și cu finanțare nerambursabilă și trebuie să facem parțial tranziția spre un mecanism hibrid de finanțare în care să avem și fonduri de investiții și mecanisme bancare mai flexibile. Și antreprenorul trebuie să se obișnuiască nu doar să primească granturi, ci și să primească investitori în compania lui, ceea ce îi va schimba complet mentalitatea și modul de a lucra și modul de a se raporta și modul de a raporta. După care trebuie flexibilizată și zona de mecanisme financiare bancare pentru a încuraja mai mult inovarea. Inovarea înseamnă risc, iar mecanismul de finanțare bancare de multe ori este foarte risc aversive.
Dacă ne uităm la competențele digitale și avem o piramidă, la baza piramidei e un grup țintă format din întreaga populație a României care astăzi nu e familiarizată cu digitalul, unde trebuie să începem cu o infrastructură educațională și informațională de bază. În Franța, și venise și în România la un moment dat o franciză a acestei școli, exista o școală care era deschisă 24 de ore din 24 și puteai să vii să iei cursuri singuri, de competențe digitale, la orice oră îți permitea programul, gratuit. Dacă am crea în fiecare oraș mare așa ceva sub forma unei biblioteci sau pe lângă bibliotecile din marile orașe și chiar și din orașele mici am crea un salt aproape instantaneu. Pe măsură ce avansăm trebuie să creăm capacități de formare distribuite în teritoriu, specifice pe nevoia teritoriului. La noi în Brașov există un bazin de companii din industria prelucrătoare care folosesc coboți, dar cantitatea de coboți este destul de limitată. De ce? Pentru că numărul de programatori și operatori este limitat. Costul de achiziție plus costul de formare reprezintă niște bariere. Dar dacă noi am putea să formăm sute de programatori gratuit folosind fondurile nerambursabile pe următorul program operațional capital Uman deja am avea o barieră eliminată și ar rămâne doar bariera achiziției de coboți, ceea ce ar accelera întreg procesul.
Pentru a ajunge acolo nu e suficient doar să avem capacități de formare pentru că oamenii ca să învețe trebuie să poată să strice lucrurile, să poată să greșească. E un program de care vorbesc de vreo doi ani de zile, cum ar fi dacă am avea un program care se cheamă ”Primul Robot”. Fiecare IMM din România să poată să-și cumpere un robot, să-l strice, nu să facă profit cu el. Să se joace cu el, să învețe cum se programează, să-i strice circuitele, să-i strice softul, dar în felul acesta înveți.
Ionuț STANIMIR, director marketing și comunicare, BCR, inițiator TechNation
Aș vrea să abordez problema digitalizării pe trei dimensiuni: una a statului, alta a mediului de afaceri și alta a individului.
Tehnologia se manifestă ca una din forțele atât transformaționale, încât dacă mă uit la întregul sistem economic și al societății o încadrez în cele trei forțe atipice care transformă lumea, încredere, spirit antreprenorial și tehnologie. Acestea sunt cele trei forțe care se ranforsează: încrederea produce și mai multă încredere, e genul de capital nelimitat, la fel spiritul antreprenorial. Astăzi descoperim că tehnologia și inovația creează de una singură mai multă tehnologie și mai multă inovație, ceea ce înseamnă că accelerarea pe care credem că o vedem astăzi o vom măsura e viitor în warps, ca in Star Trek, ani lumină pe secundă.
Asta va impacta atât de mult statul, mediul de business și individul încât ne vom trezi la un moment dat că ne uităm la lume și vom vedea universuri diferite. Vom vedea un univers al societăților, al companiilor al oamenilor extreme de tehnologizat spre deosebire de altele, care vor fi foarte în urmă.
Dacă vorbim despre state, trebuie să ne uităm nu doar la puterea economică sau politică, pentru că astăzi, 5G , Inteligența Artificială, editarea genetică, autostrăzi sau căi de comunicație inteligente pe care circulă vehicule sau rețele inteligente sunt deja un nou tip de putere și de societate. Nu sunt doar chestii pe care le putem analiza cu o oarecare detașare, nu țin de un viitor distopic. Ele se întâmplă astăzi, chiar dacă nu fac parte din agenda efectivă, dar în 5 ani de zile sau 10 ani de zile asta va fi conversația care va domina statele cele mai avansate. Dacă noi nu suntem acolo, relația noastră va fi asimetrică cu aceste state, vom fi înapoiați tehnologic.
Al doilea nivel este cel al companiilor. În cazul companiilor, astăzi, precipitat de criza pe care o trăim, vedem un alt fenomen. Vedem un fenomen de reshoring, ancorat însă nu neapărat în costuri reduse de muncă ci mai degrabă în posibilitatea de a construi lanțuri de aprovizionare în geografia proximă, bazate pe robotizare și automatizare. Fabricile de echipamente de utilaje, de chimie, din toate domeniile, își aduc mai aproape producția pentru că au descoperit că reziliența crește, dar și-o aduc echipând fabrica nu cu oameni ci cu roboți. Eliminând la maximum riscul de greșeală, de infectare umană etc. Este un megatrend la care trebuie sa fim foarte atenți. Acestuia i se alătură un alt trend, respectiv bazarea strategiilor de viitor ale companiilor pe foarte multă proprietate intelectuală, pe skill-uri tehnologice de cercetare și inovare foarte sus pe scara capabilităților. Și atunci, într-o societate în care poți să lucrezi de acasă, trebuie să fim incredibil de atenți ce fel de incentive-uri creăm așa încât companiile românești să poată să capitalizeze pe aceste mega trenduri, și pe trendurile de automatizare, dar și pe trendurile de creare de ecosistem, de inovare în cadrul companiilor. Cel mai mare producător auto din Romania – există un cluster nascent, nu aș putea să spun dezvoltat, pentru că nu văd în ce direcție se îndreaptă. Pe lângă acest cluster, trebuie să ne uităm foarte atent la două componente – 1- fabricile de baterii pentru vehicule electrice și 2- fabricile de vehicule autonome. Dacă ne uităm în jur, Serbia se străduiește astăzi să atragă investiții în fabrici de baterii auto pentru vehicule electrice, iar Polonia să își construiască fabrici de vehicule autonome. Noi ne bucurăm astăzi de prezența acestor producători mari, dar nu avem o discuție consistentă despre aceste trenduri care în 10 ani care s-ar putea să șteargă din Câmpia Română un întreg cluster.
La nivel individual, am văzut cu toții cum la începutul secolului trecut lumea întreagă a experimentat un salt tehnologic major-electricitatea. Astăzi trăim o revoluție care presupune că oamenii vor trebui să știe cum să opereze cu economia și instrumentele de astăzi. Numai că oamenii sunt astăzi victima unor forțe foarte departe de ei. Și atunci întrebarea este, în ce fel putem crea mecanismele ca să ne gândim nu la venitul de bază garantat ci la skill-uri de bază pentru economia viitorului. Când începe asta, în ce fel începe – este o discuție care merită o dezbatere separată, pentru că de fapt începi foarte devreme, cu gândire algoritmică, combinatorică și creativă la grădiniță și la școală și nu termini niciodată prin programe și facilități fiscal pe care le dai companiilor ca să-și aducă oamenii în actualitate, cu skill-urile de care este nevoie.
Tech Nation este în al doilea an de funcționare, iar anul acesta și-a dublat numărul de companii antreprenoriale accelerate. Facem cursuri, îi potrivim cu mentori, cu investitori, îi luăm de mână și mergem cu ei la clienții noștri. Depinde de capacitatea antreprenorilor – start-up urilor de a susține proiecte majore. Au fost multiple soluții adoptate, unele le-am luat chiar noi, altele clienții noștri, altele investitori din afară. A existat o soluție de asistență vocală care ar fi fost extrem de utilă în perioada de lock down dar căreia statul nu i-a dat curs.
Un exemplu de robotizare de succes – o soluție de dezinfectare cu ajutorul unui robot autonom, ce a fost adoptată de spitalul Spitalul Universitar, un robot care folosește o tehnologie UV. Este vorba de un robot ce recunoaște dinamic mediul din jurul sau, se deplasează singur, nu are nevoie de asistență umană.
AGENDA EVENIMENTULUI:
15.30 – 15.45 Deschiderea evenimentului
15.50 – 16.05 Mihai Rotariu, Public Affairs & Communication Leader CERT-RO
16.05 – 16.15 Iulian STANCIU, CEO, eMAG
16.15 – 16.25 Elisabeta MORARU, director Google România, vicepreședinte AmCham
16.25 – 10.35 Răzvan ATIM, General Manager, Europa de Est, UiPath
16.35 – 16.45 Alexandru BĂLAN, Chief Security Researcher, Bitdefender
16.45 – 10.55 Ionuț ȚAȚA, președinte Rețeaua Clusterelor de IT din România, fondator Iceberg
16.55 – 17.05 Ionuț STANIMIR, director marketing și comunicare, BCR, inițiator TechNation
17.05 – 17.30 Q&A de la participanți / Concluzii
Moderator: Andreea PAUL, conf. univ. dr., ASE, președinte INACO – Inițiativa pentru Competitivitate
Partener: eMAG
Partener media: Avocatnet.ro
Pentru a vă înregistra și adresa întrebări speakerilor, vă invităm să completați formularul de aici:
ARGUMENT
Toată lumea umblă cu digitalizarea pe buze, iar conectivitatea minimală e văzută ca un mare succes.
În realitate, pentru a conta în economia de peste 10 ani, România trebuie să se îndrepte spre economia digitală – adică infrastructură + tehnologie + inovare. Există o strategie, un plan, un ”ghid de utilizare” a infrastructurii care se construieste, sub presiunea crizei Covid, astăzi?
Greu de spus: ca si până acum, în acest sector al economiei lucrurile par să crească precum iarba din asfalt.
Setul de politici publice care să agrege potențialul de dezvoltare se lasă așteptat, lozincile țin loc de obiective de țară în IT, ecosistemul se dezvoltă greu, excepțiile folosite ca exemple ascund viteza mică de deplasare către o industrie care să aibă o reală forță de tracțiune în PIB.
Conferința organizată de CursDeGuvernare.ro aduce în discuție, această problemă: să angajeze în discuție actori guvernamentali și jucători relevanți din această piață pentru a schita o hartă spre niște obiective: care e nivelul la care putem tinde în mod realist, cum facem să crestem viteza, ce loc acordăn acestui sector în PIB-ul de peste 10 ani și mai ales: Cum propagăm digitalizarea și tehnologia atât în infrastructura publică, cât mai ales la nivelul companiilor.
Oficiali din România cu experiență relevantă în domeniu, experți, reprezentanți ai marilor companii de IT, digital marketing și securitate informatică vor pune pe masa discuțiilor informații importante despre digitalizare, alături de răspunsurile la întrebările privind legislația și procedurile pe care le ridică implementarea economiei digitale, de la infrastructură la inovare.
Urmărește-ne pe Google News
