Sistemul de garanție-returnare (SGR), prin care băuturile vor adăuga 50 de bani sub formă de garanție la prețul produselor – sume care pot fi recuperate la returnarea ambalajului în magazine – a făcut deja primii pași. În statele în care a fost implementat, sistemul a dus la reciclarea în medie a peste 90% din peturi, sticle și doze.
Nu e vorba numai de bani: o întreagă industrie a reciclării și protejării mediului se poate construi, în care toată lumea e implicată: de la producătorii, retailerii, și consumatorii finali ai produselor, până la reciclatori și furnizorii de tehnologie specifică, toată lumea este angrenată în așa numita economie circulară.
Unde e România azi, ce decalaje există între ea și statele vestice sau vecine, care sunt problemele de la legislație la mentalitate – în cadrul Conferinței CDG ”Economia reciclării – decalajele pe care trebuie să le recupereze România” (25.01.2022). Decidenți, experți și jucători în piețele implicate de problema reciclării, au făcut un desen al momentului în care a ajuns implementarea și o listă cu necesarul pentru pașii următori.
Îți prezentăm cele mai importante declarații ale Teia CIULACU, Președinte, Asociația Viitor Plus, în cadrul conferinței:
Cele mai importante declarații:
- Cred că rolul educației este destul de evident. S-a vorbit mult legat de problema României în ceea ce privește economia circulară, dar aceasta este o problemă globală. Există studii care arată că, la nivel global, aruncăm aproape 90% din tot ceea ce consumăm. Suntem în continuare într-un sistem liniar în ceea ce privește relația noastră cu natura și este un mod care nu poate fi susținut pe termen lung.
- Mai mult: undeva la 70% din gazele cu efect de seră sunt legate de felul în care noi lucrăm cu materialele în economie. Nu putem discuta de schimbări climatice dacă nu adresăm și partea de circularitate.
- Dacă ne gândim la rolul unor componente pe care le-am descoperit pe zona de economie circulară aș identifica trei elemente: s-a vorbit de infrastructura de colectare, mecanisme precum SGR, dar și altele, și educație. Din experiența noastră, când ai o abordare unilaterală, lucrurile la final nu funcționează.
- Dacă facem doar educație, iar beneficiarii nu au infrastructură să aplice ce au învățat rezultatul este doar că se adună frustrare. Acolo unde există infrastructură și nu facem informare și educație avem numai ce trebuie în coșurile de gunoi.
- La Sibiu, de exemplu, există infrastructură dar suntem la 25% rata de colectare. De ce lipsesc rezultatele? Așa răspundem în privința rolului informării și educației.
- Așa a pornit unul dintre proiectele noastre de bază a organizației noastre. Despre educație de mediu vorbim după 30 de ani, perioadă în care nu am atins subiectul. Campanii de informare, abia acum vorbim de o campanie care va fi demarată de stat, până acum s-a făcut totul sporadic, la nivel micro, nimic organizat.
- Noi am încercat să concentrăm toată nemulțumirea și lipsurile astea într-o soluție care să servească pe scară largă, indiferent dacă vorbim de deșeurile SGR sau nu. Toți spun că vor să facă, dar nu există instrumente.
- Ca ONG am venit cu o soluție de informare și de educare a populației, o platformă interactivă lansată în 2019, care conține informații despre toate tipurile de materiale reciclabile, ce, unde și cum se reciclează. Dacă ne punem în situația cetățeanului, ne vom lovi de întrebări legate de diverse tipuri de deșeuri care sunt generate într-o gospodărie, și avem nevoie de soluții pentru toate.
- Ca să atingem un grad mai mare de circularitate la nivel global trebuie să vorbim și de reducere, și de reutilizare… Pe platformă sunt zeci de materiale, iar harta propriu-zisă este o mapare a punctelor de colectare la nivel național. Sunt peste 12.000 de puncte, pe care le-am verificat. Mulțumesc partenerilor care au crezut în ideea acestui proiect.
- Există efort și în zona educațională, în 2 ani școlari, cu lecții practice de reciclare am implicat profesorii care au predat lecții speciale. Am ajuns la 80.000 de elevi. Și acestea sunt rezultatele unui singur ONG, ajutat de câteva granturi. Nu vorbim de un efort național, structurat, organizat.
- Mai avem un alt proiect, consistent, pe termen lung: am construit un set de materiale educaționale de mediu, am inițiat concursuri unde câștigătorii sunt recompensați cu o tabără de mediu. Ne ducem în comunitate ca să facem lucruri care contează.
- Cu toți cei cu care am interacționat am constatat că există dorință, că frustrarea este mare acolo unde lipsește infrastructura și că este nevoie de ajutor. Trebuie să intervenim constant în zona asta, dar o intervenție care să dea rezultate palpabile, pentru că, de exemplu, sunt județe care cheltuie sume importante dar fără rezultate. Nu trebuie separată strategia de componentele care țin de educare. Și, până apar soluțiile globale, să ne uităm fiecare în curtea lui să vedem ce putem face.
Prezentare scrisă:
Rolul educației în economia circulară
Conferința integrală:
Parteneri:
RER Group, TOMRA, Fepra, Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), Asociația „Berarii României”, Auchan, ARAM – Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu, Farmec, INACO – Inițiativa pentru Competitivitate
Parteneri de comunicare:
Ambasada Sustenabilitatii in Romania (ASR), Asociația ”Ține de noi”, BRCC (British Romanian Chamber of Commerce), Coaliția pentru Economie Circulară, Confederația Patronală Concordia, Euractiv, Project-E, RFI România, RBL – Romanian Business Leaders, Viitor Plus, WWF Romania (World Wide Fund for Nature)
