În plină dezbatere europeană pe marginea celui mai important subiect al momentului – Pactul ecologic european – România se vede obligată să își reanalizeze eficiența sistemului național al taxelor de mediu. Potrivit Eurostat, România realizează printre cele mai mici încasări din taxe de mediu ca procent din PIB.
Suplimentar, in ultimul timp este adusă în discuție tot mai insistent propunerea de alimentare a bugetului EU cu venituri care penalizează activitatile poluatorilor.
Ar fi vorba fie de taxe noi (nereciclarea deșeurilor de plastic), fie de taxe existente care, în premieră pentru statele membre, ar urma să nu mai constituie venituri naționale, ci europene (vânzarea certificatelor verzi).
România în peisajul european al veniturilor obținute din taxe de mediu
În anul 2017, veniturile totale realizate de UE 28 din taxe de mediu au fost de 368,8 miliarde euro – echivalentul a 2,4% din PIB UE 28 sau 6,1% din veniturile guvernamentale realizate în urma încasării taxelor și contribuțiilor sociale.
Taxele pe energie au reprezentat în 2017, la nivelul UE, mai mult de trei sferturi din totalul veniturilor încasate din taxe de mediu (76,9% din total). Taxele pe energie reprezintă cea mai importantă categorie de taxe de mediu în Cehia, România, Luxemburg și Lituania – peste nouă zecimi din totalul veniturilor încasate din acest tip de taxe.
Taxele pe transport au a doua cea mai ridicată pondere în venituri realizate din taxe de mediu, cel mai ridicat aport fiind în Danemarca (41,6%), cel mai slab în Estonia (1,9%). În România, aceste taxe reprezintă 7,2% din total venituri.
Taxele de poluare și de exploatare a resurselor au cea mai mică pondere în veniturile din taxe de mediu, România încasând, de exemplu, sume marginale din acest tip de taxe. Singurele state care încasează sume semnificative din aceste taxe sunt Olanda (13,1%), Ungaria (10,7%) și Estonia (10,1%).
În ceea ce privește România, din total venituri încasate în 2017 din taxe de mediu:
- taxele de energie au reprezentat 92,5%
- taxele pe transport au reprezentat 7,2%
- taxele de poluare și de exploatare a resurselor au reprezentat 0,3%
Între 2002 și 2017, veniturile totale încasate de UE din taxe de mediu au crescut, în medie, cu 2,2% pe an, în timp ce PIB a crescut în medie cu 2,6% anual.
Graficul de mai jos arată veniturile din impozite pe mediu în 2017, atât în funcție de PIB, cât și de veniturile totale ale guvernelor din impozite și contribuții sociale.
România se află aici pe la mijlocul clasamentului, peste media UE 28.
În raport cu PIB-ul național, cel mai mare nivel de venituri din impozitul pe mediu a fost înregistrat în 2017 în Grecia (4%), urmat de Slovenia și Danemarca (ambele 3,7%). Cele mai mic nivel de venit realizat din acest tip de taxe este înregistrat în Luxemburg (1,7%).
În alte șase state membre ale UE (Lituania, România, Spania, Germania, Slovacia, Irlanda), nivelul veniturilor din impozitul pe mediu a fost mic comparație cu dimensiunea economiilor lor și nu a ajuns la 2% din PIB.
Proporția impozitelor de mediu în totalul veniturilor guvernamentale realizate din impozite și contribuții sociale variază semnificativ în statele membre UE: Letonia are cea mai ridicată proporție (11,2%), la polul opus, din nou, Luxemburg (4,4%).
În perioada 2016 – 2017, veniturile din impozitul pe mediu UE-28 au crescut în termeni absoluti cu 1,1% sau cu aproximativ 4 miliarde EUR. Cu toate acestea, 2017 este primul an în care, potrivit datelor fiscale ale Eurostat, scade ponderea veniturilor din impozitele de mediu în total impozite și contribuții sociale (TSC) colectate de guvernele UE.
Pe ansamblu, 22 de state membre au contribuit la creșterea veniturilor obținute din taxe de mediu în termeni absoluți, iar alte 6 state membre au înregistrat scăderea acestor venituri. Cea mai mare scădere, a raportat-o România (-9,7%). Vezi graficul:
Mai mult, 24 de state membre ale UE au înregistrat o pondere mai scăzută a veniturilor din impozitul pe mediu în totalul taxelor și contribuțiilor sociale în 2017. Cea mai mare scădere, din nou, în România (-1,4 puncte procentuale).
Pentru majoritatea țărilor, ponderea impozitelor de mediu în PIB a scăzut, iar România prezintă cea mai mare schimbare negativă, la -0,4 puncte procentuale comparativ cu nivelul din 2016.
