La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

Taxa pe activele bancare – Calculele nu validează impresiile

de Marin Pana , 20.1.2019

O suprataxare a băncilor pe active în condiţiile în care au marje ridicate de profit şi un indicator de solvabilitate de 18,5% faţă de practica istorică europeană a pragului minim de 8% pare a fi de bun-simţ.”. Să numim această formulare – ”impresia”.

Asta pe ideea că va merge şi aşa, iar politica prudenţială este exagerată.

Totuşi, o decizie cu implicaţii majore nu prea este indicată a fi luată în abstract, ci raportat la realitatea concretă.

Pentru a face o trimitere tip genul proxim şi diferenţa specifică, 8% este un reper general, precum cel de 60% de la datoria publică (unde BNR recomandă, inclusiv pe motiv de dobânzi semnificativ mai mari faţă de media europeană, un nivel de maxim 45% şi, preferabil, un prag critic de 40%).

De altfel, fostul reper de solvabilitate de 8% stabilit la nivel european ( de fapt 10% în cazul nostru, prin reglementările BNR impuse în 2009) nu mai este valabil explicit în prezent:

Între timp, a apărut regulamentul UE nr. 575/2013 cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2014, cu un ghid de aplicare al European Banking Authority (EBA) care complică lucrurile faţă de cea de la datoria publică.

Activitatea de supraveghere trebuie să evalueze şi să măsoare riscurile pentru fiecare bancă în parte (Supervisory Review and Evaluation Process, prescurtat SREP în lb. engleză).

SREP arată cum stă o bancă din punct de vedere al cerinţelor de capital şi al riscurilor asumate, cu posibilitatea ca autoritatea de supervizare să emită decizii de corecţie într-un timp specificat.

Astfel, cerinţa de capital totală (TSCR, adică Total Supervisory capital Requirement, evident, în lb. engleză) este DIFERITĂ de la bancă la bancă. În plus, i se adaugă un buffer ( stoc tampon) stabilit în urma analizei departamentului specializat în stabilitate al supervizorului. Aşadar, aplicarea unei reguli uniforme nu se suprapune peste cerinţe prudenţiale uniforme.

Aplicarea taxei pe activele bancare ar adăuga costuri suplimentare şi ar scădea fondurile proprii. Simularea aplicării acestei taxe făcută pentru evoluţia din 2018, făcută de Direcţia de Supraveghere a BNR, a arătat că două bănci din sistemul bancar românesc ar fi coborât sub cerinţa minimă de capital (Overall capital Requirement, prescurtat OCR în lb.engleză).

Alte şase bănci, printre care două de importanţă sistemică, ar fi intrat sub incidenţa Legii nr. 312/2015 privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit, deoarece ar fi intrat în ecartul de 1,5 puncte procentuale peste OCR, care reclama intervenţia Băncii Naţionale pentru limitarea riscurilor, mergând până la sistarea creditărilor. Desigur, cu consecinţe greu de estimat asupra stabilităţii financiare şi a credibilităţii de ansamblu a sectorului bancar.

Ar mai fi de reţinut că ponderarea la risc a activelor se face în funcţie de natura acestora. De exemplu, pentru plasamentele în titluri de stat riscul este 0, în timp ce creditele acordate diferitelor categorii de clienţi trebuie ponderate cu riscul aferent fiecărui credit în parte. Ghidul de aplicare a metodologiei de evaluare EBA/GL/2014/13 din 19 Decembrie 2014 specifică obligaţia autorităţilor de supraveghere bancară de a defini categorii de risc de la 1 (risc puţin sesizabil) la 4 (risc ridicat), cu precizarea că încadrarea nu trebuie făcută în mod automat şi nici nu sunt excluse încadrări după o scară de departajare mai fină.

Aşadar, creşterea semnificativă a creditării (în ideea de a creşte profiturile pentru compensarea costurilor suplimentare) ar veni, foarte probabil, la pachet cu majorarea ponderilor de risc luate în calcul şi o modificare calitativă dinspre concentrarea relativă pe titluri de stat spre creditarea economiei reale (dezirabilă dar şi cu consecinţe asupra indicatorilor de stabilitate).

Ar mai trebui avută în vedere reacţia acţionarilor, deoarece o accelerare a creditării ar presupune aducerea de bani „de acasă” şi o reducere a marjelor de profit (versus mutarea activelor spre „zări mai calde”). În plus, dacă ar fi să aplicăm teoria utilităţii marginale la acordarea creditelor, s-ar putea ca ultimul să fie mai puţin profitabil decât primul.

Una peste alta, timpurile s-au schimbat odată cu reglementările europene pe care trebuie să le aplicăm, iar aplicarea unei taxe de bun-simţ comun pe activele bancare (nu mai discutăm legătura cu ROBOR) riscă să cadă în capcana matematică a inducţiei incomplete şi a abordărilor liniare. Doar calculele concrete, pe simulări făcute de specialişti aduşi la zi cu reglementările prudenţiale, pot da un răspuns avizat dacă sistemul bancar poate „să meargă şi aşa”.

Evident, se pot da acte normative şi acestea vor fi respectate întocmai, dar întrebarea nu este dacă se poate şi aşa ci cum ar fi mai bine să facem, fără a avea o prejudecată în materie. Asta deoarece, după cum se spunea pe vremuri, acumulările cantitative produc schimbări calitative. Simpla ajustare parametrică, de tip hai să modificăm un reper stabilit arbitrar de la 1,5% la 2% numai să impunem o taxă, s-ar putea să nu fie soluţia optimă. De aceea, pe croiala economiei, se impune să măsurăm de mai multe ori până să tăiem odată.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.1.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Audierile pentru destituirea lui Donald Trump: Mărturii acuzatoare ale unui angajat al ambasadei SUA la Kiev

Iulian Soare

Audierile din Congres în cadrul anchetei privind potenţiala destituire a liderului de la Casa Albă au continuat vineri, cu fosta ambasadoare a SUA în Ucraina… Mai mult

Europa

Bogdan Chirițoiu, ales membru al conducerii Agenţiei Europene de Reglementare în Energie

Iulian Soare

Preşedintele Consiliului Concurenţei Bogdan Chiriţoiu a fost ales joi membru  în Consiliul de Administrație al Agenţiei Europene de reglementare in energie. ”Salut alegerea domnului Bogdan… Mai mult

Europa

Schimb de spioni între Lituania și Rusia

Vladimir Ionescu

Șeful serviciului secret al Lituaniei, Darius Jauniskis, a anunțat vineri că doi cetățeni lituanieni condamnați în Rusia pentru spionaj ”au fost redați familiilor lor”, fiind… Mai mult

Stiri

Bogdan Badea, Hidroelectrica: Compania riscă să intre din nou în insolvenţă, din cauza ANRE

Adrian N Ionescu

Hidroelectrica riscă să intre din nou în insolvenţă, dacă  va aplica un ordin al Autorităţii de Reglementare în Energie (ANRE), care obligă producătorul hidro să… Mai mult

Stiri

Trafic de influență pentru contracte cu CFR / Sebastian Vlădescu și Cristian Boureanu, trimiși în judecată

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu și fostul deputat Cristian Boureanu au fost trimiși în judecată într-un dosar în care consorțiului de firme austriece Swietelsky… Mai mult

Stiri

Ucraina / Sume record alocate Apărării – 5,45% din PIB în 2020

Iulian Soare

Bugetul de stat pentru anul 2020 al Ucrainei, adoptat joi în Parlamentul de la Kiev, prevede cheltuieli record pentru sectorul apărării. Fondurile alocate apărării şi… Mai mult

Stiri

Media BNR a cursului leului rămâne în zona recordului istoric de slăbiciune, sub presiunea deficitului bugetar

Adrian N Ionescu

Media BNR a cursului euro -leu a înregistrat vineri nivelul de 4,7667 lei / euro, cu numai două zecimi de miimi sub recordul istoric de… Mai mult