Chestiunea

Record după record la deficitul comercial: creștere cu 45% după primele 2 luni ale anului. 85% din plusul industriei auto se duce pe importurile de alimente

Deficitul comercial pe luna februarie 2018 a fost de 1.152 milioane euro, cu circa 30% mai mare decât în aceeaşi lună a anului precedent. Rezultatul… Mai mult

09.04.2019

La obiect

Implementarea 5G și războiul global din spatele ei. Dilema Europei

Implementarea generației a cincea de tehnologie în rețele celulare fără fir – cunoscută publicului larg sub acronimul 5G – a declanșat un război global al… Mai mult

08.04.2019

Analiză

Creştere cu 30% a venitului mediu în gospodării pe T4 din 2018: Observaţii

Datele publicate de INS pentru trimestrul IV 2018 arată că veniturile totale unei gospodării au fost de 4.608 lei , cu 29,1% mai mari faţă… Mai mult

08.04.2019

Chestiunea

România vrea să joace în Europa energetică subminând investițiile strategice: De 4 ani, multe companii energetice de stat nu și-au făcut măcar jumătate din programul de dezvoltare anual

Marile companii energetice ale statului și-au propus an de an să-și accelereze investițiile, dar în realitate nu au reușit să-și respecte planurile niciodată din 2015… Mai mult

07.04.2019

Cronicile

Taxa pe activele bancare – Calculele nu validează impresiile

de Marin Pana , 20.1.2019

O suprataxare a băncilor pe active în condiţiile în care au marje ridicate de profit şi un indicator de solvabilitate de 18,5% faţă de practica istorică europeană a pragului minim de 8% pare a fi de bun-simţ.”. Să numim această formulare – ”impresia”.

Asta pe ideea că va merge şi aşa, iar politica prudenţială este exagerată.

Totuşi, o decizie cu implicaţii majore nu prea este indicată a fi luată în abstract, ci raportat la realitatea concretă.

Pentru a face o trimitere tip genul proxim şi diferenţa specifică, 8% este un reper general, precum cel de 60% de la datoria publică (unde BNR recomandă, inclusiv pe motiv de dobânzi semnificativ mai mari faţă de media europeană, un nivel de maxim 45% şi, preferabil, un prag critic de 40%).

De altfel, fostul reper de solvabilitate de 8% stabilit la nivel european ( de fapt 10% în cazul nostru, prin reglementările BNR impuse în 2009) nu mai este valabil explicit în prezent:

Între timp, a apărut regulamentul UE nr. 575/2013 cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2014, cu un ghid de aplicare al European Banking Authority (EBA) care complică lucrurile faţă de cea de la datoria publică.

Activitatea de supraveghere trebuie să evalueze şi să măsoare riscurile pentru fiecare bancă în parte (Supervisory Review and Evaluation Process, prescurtat SREP în lb. engleză).

SREP arată cum stă o bancă din punct de vedere al cerinţelor de capital şi al riscurilor asumate, cu posibilitatea ca autoritatea de supervizare să emită decizii de corecţie într-un timp specificat.

Astfel, cerinţa de capital totală (TSCR, adică Total Supervisory capital Requirement, evident, în lb. engleză) este DIFERITĂ de la bancă la bancă. În plus, i se adaugă un buffer ( stoc tampon) stabilit în urma analizei departamentului specializat în stabilitate al supervizorului. Aşadar, aplicarea unei reguli uniforme nu se suprapune peste cerinţe prudenţiale uniforme.

Aplicarea taxei pe activele bancare ar adăuga costuri suplimentare şi ar scădea fondurile proprii. Simularea aplicării acestei taxe făcută pentru evoluţia din 2018, făcută de Direcţia de Supraveghere a BNR, a arătat că două bănci din sistemul bancar românesc ar fi coborât sub cerinţa minimă de capital (Overall capital Requirement, prescurtat OCR în lb.engleză).

Alte şase bănci, printre care două de importanţă sistemică, ar fi intrat sub incidenţa Legii nr. 312/2015 privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit, deoarece ar fi intrat în ecartul de 1,5 puncte procentuale peste OCR, care reclama intervenţia Băncii Naţionale pentru limitarea riscurilor, mergând până la sistarea creditărilor. Desigur, cu consecinţe greu de estimat asupra stabilităţii financiare şi a credibilităţii de ansamblu a sectorului bancar.

Ar mai fi de reţinut că ponderarea la risc a activelor se face în funcţie de natura acestora. De exemplu, pentru plasamentele în titluri de stat riscul este 0, în timp ce creditele acordate diferitelor categorii de clienţi trebuie ponderate cu riscul aferent fiecărui credit în parte. Ghidul de aplicare a metodologiei de evaluare EBA/GL/2014/13 din 19 Decembrie 2014 specifică obligaţia autorităţilor de supraveghere bancară de a defini categorii de risc de la 1 (risc puţin sesizabil) la 4 (risc ridicat), cu precizarea că încadrarea nu trebuie făcută în mod automat şi nici nu sunt excluse încadrări după o scară de departajare mai fină.

Aşadar, creşterea semnificativă a creditării (în ideea de a creşte profiturile pentru compensarea costurilor suplimentare) ar veni, foarte probabil, la pachet cu majorarea ponderilor de risc luate în calcul şi o modificare calitativă dinspre concentrarea relativă pe titluri de stat spre creditarea economiei reale (dezirabilă dar şi cu consecinţe asupra indicatorilor de stabilitate).

Ar mai trebui avută în vedere reacţia acţionarilor, deoarece o accelerare a creditării ar presupune aducerea de bani „de acasă” şi o reducere a marjelor de profit (versus mutarea activelor spre „zări mai calde”). În plus, dacă ar fi să aplicăm teoria utilităţii marginale la acordarea creditelor, s-ar putea ca ultimul să fie mai puţin profitabil decât primul.

Una peste alta, timpurile s-au schimbat odată cu reglementările europene pe care trebuie să le aplicăm, iar aplicarea unei taxe de bun-simţ comun pe activele bancare (nu mai discutăm legătura cu ROBOR) riscă să cadă în capcana matematică a inducţiei incomplete şi a abordărilor liniare. Doar calculele concrete, pe simulări făcute de specialişti aduşi la zi cu reglementările prudenţiale, pot da un răspuns avizat dacă sistemul bancar poate „să meargă şi aşa”.

Evident, se pot da acte normative şi acestea vor fi respectate întocmai, dar întrebarea nu este dacă se poate şi aşa ci cum ar fi mai bine să facem, fără a avea o prejudecată în materie. Asta deoarece, după cum se spunea pe vremuri, acumulările cantitative produc schimbări calitative. Simpla ajustare parametrică, de tip hai să modificăm un reper stabilit arbitrar de la 1,5% la 2% numai să impunem o taxă, s-ar putea să nu fie soluţia optimă. De aceea, pe croiala economiei, se impune să măsurăm de mai multe ori până să tăiem odată.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.1.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Au eșuat planurile de fuziune Deutsche Bank – Commerzbank

Iulian Soare

Deutsche Bank și Commerzbank au anunțat joi că abandonează planurile de fuziune, anunță DPA. ”După analize aprofundate, consiliul de administrație al Deutsche Bank a ajuns… Mai mult

Stiri

Continuă fenomenul de îmbătrânire accelerată a populației – ultimele date INS

Mariana Bechir

La 100 de români tineri existau, la 1 ianuarie 2019 113,4 persoane în vârstă, comparativ cu 110, anul trecut, arată datele provizorii privind populația de… Mai mult

Stiri

Oficial: Întrebările de la referendumul pe Justiție

Razvan Diaconu

Administrația Prezidențială a anunțat joi întrebările la care electoratul este chemat să răspundă în cadrul referendumului organizat pe data de 26 mai, în paralel cu… Mai mult

Stiri

Facebook pune deoparte 3 miliarde de dolari pentru o eventuală amendă în scandalul Cambridge Analytica

Vladimir Ionescu

Facebook a pus deoparte trei miliarde de dolari pentru a acoperi o potențială amendă a Comisiei Federale de Comerț (CFC) din SUA pentru posibile încălcări… Mai mult

Stiri

Deloitte Legal colaborează cu UiPath pentru soluții de tip Robotic and Cognitive Automation

Vladimir Ionescu

Deloitte Central Europe anunță joi extinderea Centrului de Excelență (CoE) Deloitte Legal, situat în București, pentru a susține clienții și avocații Deloitte Legal din toată… Mai mult

Stiri

MFP: Au fost asigurați banii de salarii. O circulară din minister cere instituțiilor publice soluții de reducere a cheltuielilor de personal

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) susține că au fost asigurate sumele necesare plății salariilor angajaților din sectorul public. Precizările au fost făcute după apariția unor informații… Mai mult

Stiri

România, a doua țară din UE cu cele mai multe tinere care studiază IT

Mariana Bechir

România și Bulgaria sunt statele UE cu cele mai mari procente de tinere care studiază în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor – 31%, respectiv 33%… Mai mult