fbpx Modifica setari cookieuri

Europa

Document / Semestrul European: Criza accentuează dezechilibrele economice anterioare ale României. Reformele în administrația publică și în Justiție stagnează

Lipsa măsurilor care să contracareze schimbările în justiție făcute în anii 2017 – 2019, absența reformei administrației, deficienţele în colectarea veniturilor bugetare și în digitalizarea… Mai mult

20.05.2020

La obiect

Banca Mondială – compararea economiilor: China a trecut în fața SUA și UE și e cea mai mare economie a lumii

Rezultatele Programului internațional de comparare a economiilor, întreprins de Banca Mondială  (cu UE în noua componență de 27 de state după Brexit), au plasat China… Mai mult

20.05.2020

La obiect

Crește rata dobânzii pe termen lung: Atenție cum drămuim banii împrumutați

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a continuat să crească în luna aprilie 2020 și a ajuns la 4,83%, potrivit datelor publicate de Eurostat.… Mai mult

18.05.2020

Chestiunea

Pornești un business de producție? Atenție la utilități: racordarea durează de 6 ori mai mult decât în Germania

Racordarea la utilități este una dintre principalele piedici puse în calea celor care vor să facă afaceri în România, în special în fața antreprenorilor care… Mai mult

17.05.2020

Taxa pe activele bancare – Calculele nu validează impresiile

de Marin Pana , 20.1.2019

O suprataxare a băncilor pe active în condiţiile în care au marje ridicate de profit şi un indicator de solvabilitate de 18,5% faţă de practica istorică europeană a pragului minim de 8% pare a fi de bun-simţ.”. Să numim această formulare – ”impresia”.

Asta pe ideea că va merge şi aşa, iar politica prudenţială este exagerată.

Totuşi, o decizie cu implicaţii majore nu prea este indicată a fi luată în abstract, ci raportat la realitatea concretă.

Pentru a face o trimitere tip genul proxim şi diferenţa specifică, 8% este un reper general, precum cel de 60% de la datoria publică (unde BNR recomandă, inclusiv pe motiv de dobânzi semnificativ mai mari faţă de media europeană, un nivel de maxim 45% şi, preferabil, un prag critic de 40%).

De altfel, fostul reper de solvabilitate de 8% stabilit la nivel european ( de fapt 10% în cazul nostru, prin reglementările BNR impuse în 2009) nu mai este valabil explicit în prezent:

Între timp, a apărut regulamentul UE nr. 575/2013 cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2014, cu un ghid de aplicare al European Banking Authority (EBA) care complică lucrurile faţă de cea de la datoria publică.

Activitatea de supraveghere trebuie să evalueze şi să măsoare riscurile pentru fiecare bancă în parte (Supervisory Review and Evaluation Process, prescurtat SREP în lb. engleză).

SREP arată cum stă o bancă din punct de vedere al cerinţelor de capital şi al riscurilor asumate, cu posibilitatea ca autoritatea de supervizare să emită decizii de corecţie într-un timp specificat.

Astfel, cerinţa de capital totală (TSCR, adică Total Supervisory capital Requirement, evident, în lb. engleză) este DIFERITĂ de la bancă la bancă. În plus, i se adaugă un buffer ( stoc tampon) stabilit în urma analizei departamentului specializat în stabilitate al supervizorului. Aşadar, aplicarea unei reguli uniforme nu se suprapune peste cerinţe prudenţiale uniforme.

Aplicarea taxei pe activele bancare ar adăuga costuri suplimentare şi ar scădea fondurile proprii. Simularea aplicării acestei taxe făcută pentru evoluţia din 2018, făcută de Direcţia de Supraveghere a BNR, a arătat că două bănci din sistemul bancar românesc ar fi coborât sub cerinţa minimă de capital (Overall capital Requirement, prescurtat OCR în lb.engleză).

Alte şase bănci, printre care două de importanţă sistemică, ar fi intrat sub incidenţa Legii nr. 312/2015 privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit, deoarece ar fi intrat în ecartul de 1,5 puncte procentuale peste OCR, care reclama intervenţia Băncii Naţionale pentru limitarea riscurilor, mergând până la sistarea creditărilor. Desigur, cu consecinţe greu de estimat asupra stabilităţii financiare şi a credibilităţii de ansamblu a sectorului bancar.

Ar mai fi de reţinut că ponderarea la risc a activelor se face în funcţie de natura acestora. De exemplu, pentru plasamentele în titluri de stat riscul este 0, în timp ce creditele acordate diferitelor categorii de clienţi trebuie ponderate cu riscul aferent fiecărui credit în parte. Ghidul de aplicare a metodologiei de evaluare EBA/GL/2014/13 din 19 Decembrie 2014 specifică obligaţia autorităţilor de supraveghere bancară de a defini categorii de risc de la 1 (risc puţin sesizabil) la 4 (risc ridicat), cu precizarea că încadrarea nu trebuie făcută în mod automat şi nici nu sunt excluse încadrări după o scară de departajare mai fină.

Aşadar, creşterea semnificativă a creditării (în ideea de a creşte profiturile pentru compensarea costurilor suplimentare) ar veni, foarte probabil, la pachet cu majorarea ponderilor de risc luate în calcul şi o modificare calitativă dinspre concentrarea relativă pe titluri de stat spre creditarea economiei reale (dezirabilă dar şi cu consecinţe asupra indicatorilor de stabilitate).

Ar mai trebui avută în vedere reacţia acţionarilor, deoarece o accelerare a creditării ar presupune aducerea de bani „de acasă” şi o reducere a marjelor de profit (versus mutarea activelor spre „zări mai calde”). În plus, dacă ar fi să aplicăm teoria utilităţii marginale la acordarea creditelor, s-ar putea ca ultimul să fie mai puţin profitabil decât primul.

Una peste alta, timpurile s-au schimbat odată cu reglementările europene pe care trebuie să le aplicăm, iar aplicarea unei taxe de bun-simţ comun pe activele bancare (nu mai discutăm legătura cu ROBOR) riscă să cadă în capcana matematică a inducţiei incomplete şi a abordărilor liniare. Doar calculele concrete, pe simulări făcute de specialişti aduşi la zi cu reglementările prudenţiale, pot da un răspuns avizat dacă sistemul bancar poate „să meargă şi aşa”.

Evident, se pot da acte normative şi acestea vor fi respectate întocmai, dar întrebarea nu este dacă se poate şi aşa ci cum ar fi mai bine să facem, fără a avea o prejudecată în materie. Asta deoarece, după cum se spunea pe vremuri, acumulările cantitative produc schimbări calitative. Simpla ajustare parametrică, de tip hai să modificăm un reper stabilit arbitrar de la 1,5% la 2% numai să impunem o taxă, s-ar putea să nu fie soluţia optimă. De aceea, pe croiala economiei, se impune să măsurăm de mai multe ori până să tăiem odată.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.1.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Oficial: Festivalurile Untold, Neversea și Electric Castle – nu se vor organiza în 2020

Vladimir Ionescu

Organizatorii Untold și Neversea au anunțat că festivalurile nu vor mai avea loc vara aceasta, iar persoanele care au cumpărat bilete au accesul asigurat la… Mai mult

Stiri

Contructorii de Autostrăzi cer Guvernului măsuri care să-i convingă pe românii întorși în timpul pandemiei să rămână în țară

Vladimir Ionescu

Asociația Română a Constructorilor de Autostrăzi (ARCA) cere patronatelor din construcții și autorităților măsuri pentru a-i convinge pe românii reveniți din străinătate în timpul pandemiei… Mai mult

Stiri

Secretarul general al ONU cere anchetarea violențelor poliției din SUA

Iulian Soare

Antonio Guterres (foto), secretarul general al ONU, a declarat luni că manifestaţiile trebuie să se desfăşoare în manieră paşnică şi violenţele comise de poliţie trebuie… Mai mult

Stiri

OMS: Criza Covid a perturbat grav tratarea celorlalte boli, mai ales în țările sărace

Iulian Soare

Pandemia Covid-19 a afectat semnificativ prevenirea și tratarea bolilor netransmisibile în spitale, mai ales în țările cu venituri reduse, arată un studiu al OMS ce… Mai mult

Stiri

ROPEPCA cere revizuirea ordonanței care blochează companiile rusești să cumpere participația Exxon în proiectul offshore Neptun

Razvan Diaconu

​Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) consideră că OUG 27/2020 de modificare a Legii petrolului trebuie revizuită din cauză că ”dăunează… Mai mult

Europa

România alocă cele mai mici ajutoare familiale din UE, 104 euro / locuitor

Adrian N Ionescu

România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană privind ajutoarele acordate anual famililor (beneficii sau prestaţii familiale), cu 104 euro pe cap de locuitor, de… Mai mult

Europa

Marea Britanie și Canada exclud participarea Rusiei la reuniunea G7

Iulian Soare

Prim-ministrul canadian Justin Trudeau exclude participarea Rusiei la o viitoare reuniune a G7. Precizarea este o replică la sugestia preşedintelui american Donald Trump de a… Mai mult