La obiect

Ianuarie 2019 – salariul mediu net în scădere, avansul anual al puterii de cumpărare la nivel record

Câștigul salarial mediu brut pe luna decembrie 2018 a fost de 4.837 lei, cu două procente mai mic faţă de luna precedentă, potrivit datelor publicate… Mai mult

13.03.2019

Chestiunea

Paradoxul bugetului 2019: Creșterea economică accelerează, pe fondul decelerării partenerilor comerciali din UE. Unde-o fi greșeala?

Dacă ne uităm la estimarea de creşterea economică a Comisiei Europene pentru primii cinci parteneri la export ai României pentru anul 2019, parteneri care concentrează… Mai mult

13.03.2019

La obiect

Inflaţia anuală a urcat înapoi spre 4%. Spaţiul rămas pentru creşterea preţurilor pe 2019, îngustat semnificativ

Preţurile de consum pentru populaţie au crescut în luna ianuarie 2019 cu  0,79%, valoare ceva mai mică decât în luna precedentă dar semnificativ mai mare… Mai mult

12.03.2019

La obiect

O oportunitate ratată: ”Dezvoltare la dobânzi mici”. Cauzele externe şi cauzele interne

Sfârșitul programelor de relaxare monetară din SUA și din UE reduce și mai mult șansele României de dezvoltare economică bazată pe împrumuturi avantajoase, după ce… Mai mult

12.03.2019

Cronicile

Taxa pe activele bancare – Calculele nu validează impresiile

de Marin Pana , 20.1.2019

O suprataxare a băncilor pe active în condiţiile în care au marje ridicate de profit şi un indicator de solvabilitate de 18,5% faţă de practica istorică europeană a pragului minim de 8% pare a fi de bun-simţ.”. Să numim această formulare – ”impresia”.

Asta pe ideea că va merge şi aşa, iar politica prudenţială este exagerată.

Totuşi, o decizie cu implicaţii majore nu prea este indicată a fi luată în abstract, ci raportat la realitatea concretă.

Pentru a face o trimitere tip genul proxim şi diferenţa specifică, 8% este un reper general, precum cel de 60% de la datoria publică (unde BNR recomandă, inclusiv pe motiv de dobânzi semnificativ mai mari faţă de media europeană, un nivel de maxim 45% şi, preferabil, un prag critic de 40%).

De altfel, fostul reper de solvabilitate de 8% stabilit la nivel european ( de fapt 10% în cazul nostru, prin reglementările BNR impuse în 2009) nu mai este valabil explicit în prezent:

Între timp, a apărut regulamentul UE nr. 575/2013 cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2014, cu un ghid de aplicare al European Banking Authority (EBA) care complică lucrurile faţă de cea de la datoria publică.

Activitatea de supraveghere trebuie să evalueze şi să măsoare riscurile pentru fiecare bancă în parte (Supervisory Review and Evaluation Process, prescurtat SREP în lb. engleză).

SREP arată cum stă o bancă din punct de vedere al cerinţelor de capital şi al riscurilor asumate, cu posibilitatea ca autoritatea de supervizare să emită decizii de corecţie într-un timp specificat.

Astfel, cerinţa de capital totală (TSCR, adică Total Supervisory capital Requirement, evident, în lb. engleză) este DIFERITĂ de la bancă la bancă. În plus, i se adaugă un buffer ( stoc tampon) stabilit în urma analizei departamentului specializat în stabilitate al supervizorului. Aşadar, aplicarea unei reguli uniforme nu se suprapune peste cerinţe prudenţiale uniforme.

Aplicarea taxei pe activele bancare ar adăuga costuri suplimentare şi ar scădea fondurile proprii. Simularea aplicării acestei taxe făcută pentru evoluţia din 2018, făcută de Direcţia de Supraveghere a BNR, a arătat că două bănci din sistemul bancar românesc ar fi coborât sub cerinţa minimă de capital (Overall capital Requirement, prescurtat OCR în lb.engleză).

Alte şase bănci, printre care două de importanţă sistemică, ar fi intrat sub incidenţa Legii nr. 312/2015 privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit, deoarece ar fi intrat în ecartul de 1,5 puncte procentuale peste OCR, care reclama intervenţia Băncii Naţionale pentru limitarea riscurilor, mergând până la sistarea creditărilor. Desigur, cu consecinţe greu de estimat asupra stabilităţii financiare şi a credibilităţii de ansamblu a sectorului bancar.

Ar mai fi de reţinut că ponderarea la risc a activelor se face în funcţie de natura acestora. De exemplu, pentru plasamentele în titluri de stat riscul este 0, în timp ce creditele acordate diferitelor categorii de clienţi trebuie ponderate cu riscul aferent fiecărui credit în parte. Ghidul de aplicare a metodologiei de evaluare EBA/GL/2014/13 din 19 Decembrie 2014 specifică obligaţia autorităţilor de supraveghere bancară de a defini categorii de risc de la 1 (risc puţin sesizabil) la 4 (risc ridicat), cu precizarea că încadrarea nu trebuie făcută în mod automat şi nici nu sunt excluse încadrări după o scară de departajare mai fină.

Aşadar, creşterea semnificativă a creditării (în ideea de a creşte profiturile pentru compensarea costurilor suplimentare) ar veni, foarte probabil, la pachet cu majorarea ponderilor de risc luate în calcul şi o modificare calitativă dinspre concentrarea relativă pe titluri de stat spre creditarea economiei reale (dezirabilă dar şi cu consecinţe asupra indicatorilor de stabilitate).

Ar mai trebui avută în vedere reacţia acţionarilor, deoarece o accelerare a creditării ar presupune aducerea de bani „de acasă” şi o reducere a marjelor de profit (versus mutarea activelor spre „zări mai calde”). În plus, dacă ar fi să aplicăm teoria utilităţii marginale la acordarea creditelor, s-ar putea ca ultimul să fie mai puţin profitabil decât primul.

Una peste alta, timpurile s-au schimbat odată cu reglementările europene pe care trebuie să le aplicăm, iar aplicarea unei taxe de bun-simţ comun pe activele bancare (nu mai discutăm legătura cu ROBOR) riscă să cadă în capcana matematică a inducţiei incomplete şi a abordărilor liniare. Doar calculele concrete, pe simulări făcute de specialişti aduşi la zi cu reglementările prudenţiale, pot da un răspuns avizat dacă sistemul bancar poate „să meargă şi aşa”.

Evident, se pot da acte normative şi acestea vor fi respectate întocmai, dar întrebarea nu este dacă se poate şi aşa ci cum ar fi mai bine să facem, fără a avea o prejudecată în materie. Asta deoarece, după cum se spunea pe vremuri, acumulările cantitative produc schimbări calitative. Simpla ajustare parametrică, de tip hai să modificăm un reper stabilit arbitrar de la 1,5% la 2% numai să impunem o taxă, s-ar putea să nu fie soluţia optimă. De aceea, pe croiala economiei, se impune să măsurăm de mai multe ori până să tăiem odată.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.1.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Președintele Trump se consideră ”total şi complet exonerat” de Mueller în ancheta rusă

Iulian Soare

Preşedintele Donald Trump s-a declarat duminică ”total şi complet exonerat” de procurorul special Robert Mueller, care a conchis că nu există elemente care să probeze… Mai mult

Stiri

Rusia a trimis echipamente și militari în Venezuela

Iulian Soare

Două avioane militare ruseşti au aterizat pe principalul aeroport din Venezuela sâmbătă, având la bord, conform relatărilor, soldaţi şi cantităţi semnificative de arme, scrie BBC.… Mai mult

Stiri

Reacţie palestiniană la anunțul premierului privind mutarea ambasadei României: Facem apel la Uniunea Europeană să ia măsuri

Vladimir Ionescu

Diplomatul palestinian Saeb Erekat a condamnat anunţul făcut de premierul Viorica Dăncilă de a reloca ambasada României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim,… Mai mult

Stiri

Trei asociații de magistrați: Opriți noile proiecte de OUG pe Justiție, crează impunitate pentru toate infracțiunile grave

Vladimir Ionescu

Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție fac apel la factorii de decizie de a stopa demersurile… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Decizia mutării ambasadei României la Ierusalim se ia după avizul mai multor instituții și aparține Președinției României

Razvan Diaconu

Decizia finală privind o eventuală mutare a ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim aparține Președintelui României, premierul Viorica Dăncilă demonstrând, încă… Mai mult

Europa

Bulgaria primește o îmbunătățire de la stabil la pozitiv a perspectivei de rating de la Fitch. România tocmai a reușit să evite retrogradarea de la stabil la junck de la S&P

Vladimir Ionescu

Agenţia de evaluare financiară Fitch a revizuit în creştere, de la stabilă la pozitivă, perspectiva ratingului de credit pe termen lung atribuit Bulgariei, lăudând eforturile… Mai mult

Europa

Proteste de amploare în Germania împotriva directivei care ar cenzura internetul

Iulian Soare

Zeci de mii de persoane au protestat la sfârşitul săptămânii în mai multe oraşe din Germania împotriva reformelor de la nivel european în ceea ce… Mai mult