Evoluțiile pe care le vor înregistra Produsul Intern Brut, comerțul exterior și deficitul bugetar în următorii trei ani sunt esențiale pentru aducerea economiei românești mai
Viitoarea aderare a României la Zona Euro ridică şi problema cunoaşterii principalilor indicatori ai acesteia, pentru a ne putea forma o idee asupra dimensiunii ei
Salariile sunt pe punctul de a redeveni majoritare în veniturile gospodăriilor populaţiei, potrivit datelor prelucrate de Institutul Naţional de Statistică pentru trimestrul III 2011. Nu e nimic bizar în această constatare: Criza adusese anterior nivelul acestora sub 50% din veniturile medii lunare rezultate din ancheta bugetelor de familie.
În coşul de consum al populaţiei, care stă la baza calculării inflaţiei, energia figurează cu o pondere de 9,36% din cheltuielile lunare, repartizate astfel: energia electrică 5,01%, gaze naturale 3,20% şi energie termică 1,15%. În curând, lucrurile se vor schimba foarte serios. Până unde? Şi cum e la ceilalţi europeni?
.
Mai întâi să luăm clasa mijlocie, a celor care se apropie de nivelul de trai european. La o repartizare model UE de 15% pe alimente/50% pe produse nealimentare/35% pe servicii, corespunde o inflaţie de 1,28%. În schimb, pentru o gospodărie de oameni ceva mai amărâţi, care cheltuie pe sistem neaoş 60% pe mâncare, 30% pe nealimentare şi 10% pe servicii, inflaţia resimţită a fost de 2,92%. De ce?
Evoluțiile pe care le vor înregistra Produsul Intern Brut, comerțul exterior și deficitul bugetar în următorii trei ani sunt esențiale pentru aducerea economiei românești mai
Viitoarea aderare a României la Zona Euro ridică şi problema cunoaşterii principalilor indicatori ai acesteia, pentru a ne putea forma o idee asupra dimensiunii ei
Salariile sunt pe punctul de a redeveni majoritare în veniturile gospodăriilor populaţiei, potrivit datelor prelucrate de Institutul Naţional de Statistică pentru trimestrul III 2011. Nu e nimic bizar în această constatare: Criza adusese anterior nivelul acestora sub 50% din veniturile medii lunare rezultate din ancheta bugetelor de familie.
În coşul de consum al populaţiei, care stă la baza calculării inflaţiei, energia figurează cu o pondere de 9,36% din cheltuielile lunare, repartizate astfel: energia electrică 5,01%, gaze naturale 3,20% şi energie termică 1,15%. În curând, lucrurile se vor schimba foarte serios. Până unde? Şi cum e la ceilalţi europeni?
.
Mai întâi să luăm clasa mijlocie, a celor care se apropie de nivelul de trai european. La o repartizare model UE de 15% pe alimente/50% pe produse nealimentare/35% pe servicii, corespunde o inflaţie de 1,28%. În schimb, pentru o gospodărie de oameni ceva mai amărâţi, care cheltuie pe sistem neaoş 60% pe mâncare, 30% pe nealimentare şi 10% pe servicii, inflaţia resimţită a fost de 2,92%. De ce?
