În primul trimestru din 2020, pensia medie pentru limită de vârstă a fost de 1.596 lei (333 euro la cursul mediu, adică +14% față de același trimestru din 2019). Mai mare cu 15,7% ca valoare nominală faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, respectiv +12% în termeni reali, ajustat cu creşterea preţurilor din acest interval de timp (3,23% media lunară pe intervalul ianuarie – martie).
De reţinut, numărul beneficiarilor de pensii care au atins limita legală de vârstă a urcat peste pragul de 4 milioane (în termeni procentuali 78%) faţă de 5,13 milioane persoane care au primit sume de bani sub formă de pensii (mai sunt asimilați în această mare categorie urmaşi, persoane cu diverse grade de invaliditate şi cei pensionați anticipat).
Ca referinţă, întrucât sursa de plată a pensiilor sunt contribuţiile din salarii, avansul câştigului salarial mediu net între T1 2019 şi T1 2020 a fost de 8,3% nominal şi +4,9% în termeni reali, adică de aproape două ori mai mic în termeni nominali și cam de două ori și jumătate mai redus ca putere de cumpărare.
Cu observația că, în urma efectelor pandemiei, în luna aprilie, deja pensiile și-au majorat creșterea reală ca urmare a scăderii inflației (fenomen accentuat în luna mai, când avansul prețurilor a coborât la doar 2,26% față de 3,23% media pe T1 2020) , în timp ce salariile s-au redus în termeni reali cu 0,5%.
Astfel, decizia de a acorda o majorare de 40% sau mai mică a punctului de pensie de la 1 septembrie pe fondul deficitului bugetar din salarii reduse ca putere de cumpărare o fi legală dar, din perspectiva indicatorilor statistici, NU SE JUSTIFICĂ prin situația prezentată de INS în materie de evoluție a nivelului de trai al pensionarilor față de salariați.
În treacăt fie spus, o raportare anuală a creşterilor de pensii de tip medie la medie ar fi mai corectă. Concret, 1.265 lei media punctului de pensie pe 2020 faţă de 1.155 lei media punctului de pensie pe 2019 înseamnă un spor de 9,5%, valoare reală a efortului bugetar în ce priveşte creşterea pensiilor pe anul în curs (de scădere economică), chiar dacă valoarea punctului de pensie nu s-ar majora de la 1 septembrie 2020.
Numărul de pensionari pe categorii şi cum a evoluat puterea lor de cumpărare
Pe parcursul ultimelor 12 luni, numărul de persoane aflate în plată a scăzut per total cu circa 47 mii de persoane. Evoluţiile au fost, însă, diferite pe categorii, cu o creştere de șase mii la persoanele care au atins limita de vârstă, stagnare pe segmentul pensionărilor anticipate și o scădere de trei mii de persoane în cazul celor care au beneficiat de pensie anticipată parţială.
Numărul persoanelor pensionate anticipat s-a diminuat uşor, de la 21 de mii la 18 de mii de personae, dar scăderile cele mai importante s-au înregistrat la beneficiarii de pensii în calitate de urmaş (-16 mii de persoane) şi, mai ales, cei încadraţi în diverse grade de invaliditate ( -33 de mii de persoane pe parcursul unui singur an).
Din datele oficiale se poate vedea că, destul de bizar prin prisma declarațiilor publice, cele mai mari creșteri de venituri s-au înregistrat în cazul pensionărilor anticipate (18,7%), în ritm aproape dublu față de sumele alocate în plus (+9,4%) persoanelor cu diverse grade de invaliditate. Totodată, cei care au atins limita de vârstă s-au situat sub media celor care primesc pensii (15,7%, față de 16,3%).
Numărul de beneficiari ai pensiei minime garantate, în scădere după mai mulți ani
Numărul celor care beneficiază de ajutor social de completare pentru a atinge nivelul pensiei minime garantate a scăzut cu circa 9% faţă de acelaşi trimestru al anului anterior şi a coborât sub pragul de 1 milion de persoane, după o majorare spectaculoasă (de circa 482 de mii de persoane în T1 2014 !) după ieșirea din criza anterioară.
Scăderea faţă de acelaşi trimestru al anului trecut a fost ceva mai pronunțată pe segmentul beneficiarilor proveniți din fostul sistem pentru agricultori (-14%) și ceva mai mică față de nivelul general în cazul persoanelor din sistemul asigurărilor sociale (-8%). De reţinut, există şi un mic număr de persoane care provin din sistemul militar (3,3 mii sau 1,9% din total, în creștere de la 1,5% în T1 2019) şi s-au situat sub pragul legal de venit minim.
De reținut, evoluția în scădere s-a produs după majorarea de la 1 septembrie 2019 cu 10% (sub creșterea de 15% a valorii punctului de pensie), astfel încât pensia minimă garantată a ajuns la 704 lei.
În context, reamintim că de-abia în T1 2017 s-a majorat această sumă de la 400 de lei la 520 lei, respectiv majorarea acestui indicator social pe ultimii trei ani a fost de 76%, pe fondul creșterii cu peste 300 de mii de persoane a numărului de beneficiari.
