Un europarlamentar german, Patrick Breyer, a dat în judecată Comisia Europeană, după ce forul european a refuzat să ofere detalii referitoare la un proiect controversat, intitulat iBorderCtrl.
Proiectul vizează dezvoltarea noilor tehnologii de detectare a aşa-numitelor „microexpresii faciale” prin care pot fi identificate persoanele care spun o minciună, iar autoritățile europene au invocat secretul comercial în refuzul de a respecta reglementările privind transparența public, potrivit The Guardian.
Nici solicitările The Guardian nu au avut parte de alt tratament.
„Uniunea Europeană finanțează ilegal o tehnologie care violează drepturile fundamentale ale omului”, susține Patrick Breyer, iar procesul intentat de acesta ar putea începe odată cu anul viitor.
Implicațiile ar putea fi serioase, de vreme ce fonduri publice de cel puțin 1,7 miliade de euro ar fi fost destinate unor tehnologii de securitate controversate, potrivit sursei citate.
Activiștii care urmăresc implicațiile etice ale deciziilor autorităților se tem că astfel de tehnologii ar pune la dispoziția forțelor de ordine instrumente care vor fi folosite arbitrar și discriminatoriu.
Multe dintre cercetările finanțate vizează tehnologii avansate, precum inteligența artificiale, realitatea augmentată recunpoașterea facială, după iris sau voce și alte forme de recunoaștere biometrică.
Consorțiul din spatele proiectului iBerderCtrl de detectare a declarațiilor mincinoase, a primit milioane de euro de la programul Horizon și a testat proiectul timp de 3 ani, până în august 2019.
Argumentul terorismului și spionajului
Oficialii UE spun că astfel de inovaţii se vor dovedi cruciale în lupta contra criminalităţii sau a terorismului. Totodată, există și interesul economic ca firmele europene să facă față competiției celor din SUA, Israel sau China.
Activiştii pentru drepturile omului se tem, însă, de influenţa tot mai mare exercitată de corporaţiile din domeniul securităţii în legătură cu programul european de finanțare Horizon, potrivit experţilor consultaţi de The Guardian.
„De multe ori problema este că subiectul în sine (al proiectului) este neetic. Cum să consideri etic un proiect care încurajează folosirea tehnologiilor biometrice fără consimţământul persoanei vizate?”, a declarat Gemma Galdon Clavell, o expertă în etică ştiinţifică şi care a evaluat mai multe proiecte de cercetare sub egida Horizon 2020.
Kristoffer Lidén, un expert de la Peace Research Institute din Oslo, care a lucrat pentru proiectele de securittate Horizon 2020 pe componenta de etică, spune că aceasta este tratată doar ca o activitate care trebuie bifată.
Anumite proiecte „pot fi cu ușurință atrase în logica comercială sau de optimismul tehnologic general în care oamenii abordează preocupările etice cu ușurință, cu gândul că tehnologia este o dezvoltare pozitivă”, explică Kristoffer Lidén.
Statisticile publice analizate de The Guardian sugerează că de Orizont 2020 a beneficiat în mod special pentru sectorul privat: din 2007, companiile private au primit 42% din 2,7 miliarde de euro distribuiți de programul de cercetare în domeniul securității – aproape 1,15 miliarde de euro.
Pentru cadrul bugetar 2021 – 2027, Horizon 2020 va deveni Horizon Europe, cu un buget alocat de 86 miliarde de euro, din care 1,3 miliarde de euro destinate cercetărilor din domeniul.
