fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Datoria publică raportată la PIB a avansat în luna iulie cât în întregul T2, pe vârf pandemie. Implicații

Datoria publică măsurată oficial de Ministerul Finanțelor pe metodologia europeană a avansat doar în luna iulie 2020 aproape cât în întreg trimestrul doi, când România… Mai mult

15.09.2020

Digital

Crearea ”Bibliotecii Virtuale” – scoasă la licitație: Ce înseamnă platforma digitală cu resurse educaționale și ce presupune crearea ei

Statul român a lansat procedura de achiziție a unei ”Biblioteci Virtuale”, o Platformă digitală cu resurse educaționale deschise – un proiect finanțat din fonduri UE… Mai mult

15.09.2020

Analiză

Cât cântăresc (doar) 5 luni de pandemie în povara finanțării datoriei publice a următorului deceniu

Datoria publică a României a urcat în iulie la 42,2% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Deși nivelul este sub ținta… Mai mult

14.09.2020

La obiect

Sinteză realizată de AmCham

AmCham: ”Priorități pentru București” – lista măsurilor și proiectelor prioritare pentru dezvoltarea Capitalei

În anticiparea alegerilor locale, Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) a elaborat documentul ”Priorități pentru București”, o sinteză a măsurilor și proiectelor prioritare,… Mai mult

14.09.2020

Surse de la Comisia Europeană: Ministerul Transporturilor nu a trimis la Bruxelles Masterplanul. La presiunea Comisiei, guvernul a înclinat spre tronsonul Pitești-Sibiu în detrimentul Comarnic-Brașov

de Anne-Marie Blajan 17.4.2015

ioan rus victor pontaMinistrul Ioan Rus anunţa, la începutul lunii, că va trimite la Bruxelles spre analiză ultima variantă a Master Planului de Transport  – după corecţiile făcute în urma ultimelor observaţii ale Comisiei Europene – între 9 şi 13 aprilie.

Surse din Comisia Europeană au spus joi seara, pentru cursdeguvernare.ro, că această ultimă variantă nu a ajuns la specialiştii Comisiei, dar că s-a convenit cu autorităţile de la Bucureşti ca documentul să ajungă pe masa experţilor până la finalul lunii aprilie.

În schimb, miercuri, aflat pe şantierul autostrăzii Sebeş-Turda, alături de comisarul european Corina Creţu, ministrul Transporturilor a afirmat: „Noi am trimis răspunsuri la toate observaţiile pe care Comisia Europeană le-a avut la Master Planul general de Transport şi sperăm ca în cel mai scurt timp să primim aprobarea finală pe el şi să se semneze programul de infrastructură mare în România”.

Pe de altă parte, Ministerul Transporturilor nu a reușit, într-o săptămână, să răspundă clar cu ”da” sau ”nu”, la întrebarea oficială a cursdeguvernare.ro, dacă Masterplanul a fost sau nu trimis la Comisie.

De fapt, ceea ce nu spun nici autorităţile române, nici cele de la Bruxelles, este că dialogul dintre ele – în ciuda unor termene limită făcute publice – este unul permanent, iar Comisia atrage atenţia cu insistenţă că prioritatea zero a României trebuie să fie construirea autostrăzii Piteşti-Sibiu.

„Apreciem progresul făcut de Ministerul Transporturilor pentru a finaliza Master Planul. Iar documentul este aproape gata”, au afirmat sursele din Comisia Europeană pentru cursdeguvernare.ro.

Sursele citate au reamintit faptul că discuţiile recente între autorităţile române şi Comisiei s-au referit la :

  • „concentrarea asupra unor criterii de prioritizare a proiectelor reduse ca număr şi obiective” – adică performanţa economică şi situarea pe TEN-T, de unde şi insistenţa asupra autostrăzii Piteşti-Sibiu
  • Strategia pentru implementarea proiectelor şi „evaluarea mediului strategic” – care trebuie sa ia in considerare ciclul de implementare a proiectelor şi standardele de cost fundamentate pe criteriul “lipsa coridor”(missing links).
  • Contracte de performanţă încheiate între CFR şi CNADNR şi Ministerul Transporturilor

Aşa cum este cunoscut, aprobarea programului operaţional de infrastructură mare, care ar duce la lansarea call-urilor de proiecte şi venirea banilor europeni pentru infrastructura din România depinde de finalizarea şi agrearea cu Comisia a Master Planului.

Comisia poate trimite, în termen de 60 de zile, observaţii asupra Master Planului, au mai arătat sursele de la Bruxelles. Însă, aşa cum am mai precizat, termenele sunt mai degrabă orientative, pentru că dialogul este permanent şi observaţiile sunt transmise cu obstinaţie până când ele sunt operate în Master Plan.

Ministerul Transporturilor vorbeşte despre finalizarea autostrăzii Piteşti-Sibiu până în 2020

Cel mai controversat punct al dialogului dintre Bucureşti şi Bruxelles este prioritizarea autoastrăzii Piteşti-Sibiu, aflată pe Coridoul 4 Paneuropean. Într-un comunicat al Ministerului Transporturilor din 9 aprilie se arată că se întreprind „toate demersurile necesare în vederea finalizării proiectul autostrăzii Sibiu-Pitești până în anul 2020, acesta fiind prioritar pentru infrastructura rutieră din România”.

După observațiile de la Comisia Europeană, autostrada Sibiu – Pitești figurează în Master Planul General de Transport pe primul loc la proiectele de autostrăzi cu un punctaj general de 112,22, se mai arată în comunicatul de presă.

Ministerul Transporturilor precizează că autostrada Sibiu – Pitești figurează în MPGT ca prioritate zero, urmând a fi construită în perioada de implementare a proiectelor 2014-2020.

„Autostrada Sibiu-Pitești este unul din proiectele prioritare pentru România, susținut prin Master Planul General de Transport. Știu că astfel de proiecte de amploare durează destul de mult, știu și că nivelul de așteptare al nostru, al tuturor, este destul de ridicat, dar am intrat pe făgașul normal care nu poate duce decât la finalizarea acestui proiect”, a spus ministrul Transporturilor, Ioan Rus, încercând să dea asigurări publice că această autostradă va fi construită.

Autostrada are o lungime de 120 km din care 20 de km sunt în zona de munte. Proiectul este evaluat la 1,6 miliarde Euro (fără TVA), iar execuția lucrărilor este prevăzută în perioada 2017-2020.

În acest moment, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor analizează contestaţia depusă după procedura de achiziţie publică privind studiul de fezabilitate, iar după soluţionarea acesteia CNADNR urmează să demareze achiziţiile publice pentru atribuirea contractului de lucrări.

“Acest contract va fi împărțit pe loturi, fiecare lot având câte un antreprenor, astfel încât demararea și executarea lucrărilor să fie una progresivă, cu condiționarea firmelor care vor efectua lucrările de construcție de finalizarea loturilor de autostradă până în anul 2020”, arată MT.

Corina Creţu: Master Planul trebuie să aibă susţinerea întregii clase politice

Disputele privind proiectele prioritare care trebuie trecute în Master plan au arătat o serie de viziuni divergente între autorităţi, guvern şi opoziţie, dar şi ale firmelor de transport şi celor din domeniu.

Un semnal clar l-a dat comisarul european pentru Politici Regionale, Corina Creţu, care a arătat care este punctul de vedere al Comisiei referitor la acest document.

“Din punctul nostru de vedere, al Comisiei Europene, este important ca acest Master plan de Transport să fie agreat de toate forțele politice, pentru că vorbim despre investițiile care vor marca dezvoltarea UE pe următorii 7-10 ani. Din punctul nostru de vedere, acest Master plan trebuie să fie stabil și să avem o garanție că va fi sprijinit de toată societatea”, a spus Corina Crețu, într-o conferinţă la Cluj.

Preferința guvernelor Ponta și soarta ei: autostrada Comarnic – Braşov

Sunt semnale tot mai clare că guvernul acceptă că autostrada Comarnic-Braşov nu va fi construită în condiţiile dorite iniţial, deși guvernul a cheltuit aproape 3 ani pentru a impune acest proiect. Construirea acesteia în parteneria public-privat nu se poate face “fără consens politic”, a spus joi premierul Victor Ponta.

“Altfel păţim ca şi cu Bechtel-ul: o începem noi şi vin ceilalţi şi o opresc. Aţi văzut foarte clar poziţia celor de la PNL, au ţipat, au spus că e groaznic, că-i cumplit, motiv pentru care domnul ministru Ioan Rus a pus şi această autostradă pe Master Planul aprobat de Comisia Europeană şi probabil că o s-o facem din buget, dar asta înseamnă că trebuie să avem bani”, a spus premierul.

Miniștrii Dan Șova și Ioan Rus, susținuți de premierul Victor Ponta, au insistat pentru realizarea acestei autostrăzi care nu se află pe traseul european TEN-T Core și are o rețetă financiară controversată. Din această cauză traseul Piteşti-Sibiu a fost ignorat sau prevăzut cel mult ca drum expres în variantele anterioare ale Master Planului.

Documentul strategic cuprinde acum ruta Piteşti –Sibiu ca autostradă, dar şi Ploieşti – Comarnic (49 km), şi Comarnic – Braşov (54 km).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.4.2015

Un raspuns

  1. hombre
    18.4.2015, 8:57 am

    De ce luam de la capat dupa fiecare schimbare???? Raspunsul este foarte simplu.Facem mare tam tam pe sistemul bicameral care nu este de loc benefic ci din contra este o frana si nu inlocuim cu doua treimi in cazul legilor srategice precum sanatatea, educatia, apararea dezvoltarea cailor de circulatie ,informatizarea sistemul de pensii,acorduri financiare, imprumuturi pe termen lung(FMI) etc.Astfel am avea legi mult mai bune dar mai ales mult mai stabile.Un alt lucru deosebit de important este educarea cetatenilor.Ei trebuie sa stie ca cei trmisi in legislativ trebuie sa fie capabili sa adopte legi care vor ghida viata lor pe viitor si aceasta depinde de calitatea legilor, deci de calitatea oamenilor delegati pentru a adopta aceste legi.Sa se termine odata cu populismele, cu promisiunile niciodata onorate sau cu simpatiile personale. Trebuie alesi oameni competenti , corecti dar si indemnizati ca atare.Pastrand proportiile, pe primul loc este legislativul, urmeaza executivul si pe urma ca element de control justitia.Acest lucru trebuie sa fie reflectat si la bani.Suntem de tot rasul ca un deputat sa primeasca cat un buldozerist de la lignit. Si te miri ca vedem numai ciubucari oportunisti incapabili.Aceste posturi nu sunt onorifice, deci trebuie platite corespunzator.Sa comparati salariile ministrilor si secretarilor de stat cu conducerea Companiei nationale a lignitului si aveti raspunsul.

Lăsați un comentariu


Europa

Forintul, sub presiune. Banca centrală jonglează cu dobânzile pentru a ține economia în echilibru

Vladimir Ionescu

Banca centrală a Ungariei a decis marți să mențină dobânda-cheie de politică monetară la nivelul de 0,6% pe an, în contextul în care deprecierea accentuată… Mai mult

Stiri

AOAR: Cheltuielile bugetare nesustenabile sunt un risc major pentru România

Vladimir Ionescu

Generarea unor cheltuieli bugetare nesustenabile, din motive pur electorale, reprezintă un factor de risc major pentru România, avertizează Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR),… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Indemnizațiile pentru PFA-uri și profesioniști: Cum se pot obține banii pentru reducerea activității

AVOCATNET

Deja poate fi solicitată de persoanele fizice autorizate (PFA) și alți profesioniști indemnizația pentru reducerea activității, stabilită de curând de Guvern printr-o nouă ordonanță, completată… Mai mult

Stiri

Companiile aeriene cer ca pasagerii să fie testați COVID înaintea zborului

Raluca Florescu

Reprezentanții transportatorilor aerieni la nivel global solicită ca toți cei care călătoresc cu avionul  să fie testați pentru COVID-19 înaintea zborului, scrie Reuters. Odată ce… Mai mult

Europa

UE a actualizat lista sectoare energo-intensive care pot beneficia de ajutoare de stat

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană a publicat luni lista finală a sectoarelor industriale mari consumatoare de energie care pot beneficia de compensarea prin ajutoare de stat a costurilor… Mai mult

Stiri

Centrul de tehnologii inovative va fi la Cluj – anunțul premierului Ludovic Orban

Mariana Bechir

Un institut de tehnologii inovative va fi creat la Cluj Napoca și va fi unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor alocate prin proiectul Europa Inteligentă,… Mai mult

Europa

CJUE: Regulile pentru Airbnb sunt justificate – măsurile naționale ce limitează închirierea pe termen scurt a apartamentelor sunt în interesul general

Mariana Bechir

Impunerea unor măsuri speciale pentru închirierea apartamentelor pe termen scurt este justificată, răspunde unui interes general imperativ și este proporțională cu obiectivul urmărit, a decis… Mai mult