În ciuda optimismului ministrului român de Interne, care marți, înaintea JAI, spunea că discuțiile cu Austria ”sunt foarte bune”, omologul său austriac a anunțat din nou că țara sa se opune ferm, în continuare, aderării României și Bulgariei la Schengen.
Consiliul Justiție și Afaceri Interne, organizat luni și marți la Bruxelles, a avut ca prim punct pe ordinea de zi spațiul Schengen, cu schimburi de opinii cu privire la barometrul Schengen și la modul de eficientizare a sistemelor de returnare. A fost prezentată și o situație privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria și România.
Nici România și nici Bulgaria nu au cerut un vot pentru extindere, mai ales că înaintea reuniunii ministrul Gerhard Karner spunea: „Schengen trebuie să devină mai bun și nu mai mare. Nu văd încă prea multe progrese aici, așa că nu îmi pot imagina vreo schimbare acum”.
În paralel, ministrul Cătălin Predoiu dădea asigurări presei române că se lucrează intens pe canale diplomatice pentru admiterea României în Schengen.
Spre surpriza autorităților române, marți a apărut un nou opozant al extinderii Schengen. Înainte de reuniunea Consiliului JAI de marți, secretarul de stat pentru Migrație din Belgia a declarat:
„Vorbim despre o extindere a Spațiului Schengen, dar înainte trebuie reformat sistemul în sine. Europa trebuie să fie și ea pregătită. Este un sentiment al urgenței, dar toată lumea știe că este un moment crucial. Trebuie să preluăm controlul asupra migrației, cu granițe solide, astfel încât să putem face distincția dintre cei care fug de război și persecuție și care au nevoie de ajutor în UE și cei care nu fug de război și persecuție și nu au dreptul să intre în UE. În plus, avem nevoie de o mai mare solidaritate între statele UE”.
***
Un răspuns
Foarte corect:
Secretarul de stat pentru Migrație din Belgia a declarat:
„Vorbim despre o extindere a Spațiului Schengen, dar înainte trebuie reformat sistemul în sine. Europa trebuie să fie și ea pregătită… Trebuie să preluăm controlul asupra migrației, cu granițe solide, astfel încât să putem face distincția dintre cei care fug de război și persecuție și care au nevoie de ajutor în UE și cei care nu fug de război și persecuție și nu au dreptul să intre în UE”.