Surpriză / Guvernul anunță revoluția fiscală pe care a respins-o vehement înainte de alegeri: CAS și CASS trec doar în sarcina angajatului, crește sarcina fiscală la profesiile liberale

Ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan (foto), a declarat vineri, pentru capital.ro, că, începând cu anul viitor, vor exista doar două contribuții, respectiv CAS și CASS, care vor fi trecute în sarcina exclusivă a angajatului.

Dacă acest lucru va fi pus în practică, guvernul și-ar însuși tocmai modificările pe care le-a respins vehement toamna trecută, pe care a încercat să le introducă în Codul fiscal fostul secretar de stat din MFP Gabriel Biriș. Atunci, atât PNL cât și PSD s-au opus modificărilor propuse din cauza faptului că pachetul gândit de fostul secretar de stat conținea și prevederi care ar fi condus la stabilirea unui ”moment zero” în declararea averilor ascunse, situație care ar fi putut la fiscalizarea acumulărilor nedeclarate (LINK).

Cum partidele nu puteau bloca deschis această propunere, atacurile s-au concentrat asupra ideii că guvernul tehnocrat crește impozitele angajaților.

Astăzi, guvernul Grindeanu preia fără probleme, aproape identic, jumătatea ”inofensivă” a pachetului gândit de Gabriel Biriș. Trebuie precizat că măsura prezentată azi de PSD este una logică, complementară propunerilor de introducere a impozitului pe veniturile gospodăriilor.

Ce spune ministrul Viorel Ștefan

De la 1 ianuarie 2018 contribuţiile sociale vor fi de 35%, reduse de la 39,25% şi vor fi datorate exclusiv de angajat, scrie capital.ro.

”Modificăm sarcina fiscală a obligaţiilor privind contribuţiile sociale datorate de angajat şi angajator, în sensul preluării în totalitate de către angajat.

De asemenea, se va modifica modul de stabilire a CAS şi CASS în cazul persoanelor fizice care desfăşoară activităţi independente. Respectiv CAS-ul se va plăti fie la bugetul asigurărilor sociale de stat, fie la fondurile de pensii private, baza de calcul fiind cel puţin egală salariului minim pe economie. CASS-ul se va plăti la nivelul salariului minim pe economie, indiferent de numărul de activităţi desfăşurate”, a declarat, pentru Capital, ministrul Finanţelor.

Asta, scrie publicația, aduce o majorare a sumelor minime datorate la stat cu 25% şi eliminarea plafoanelor maximale de plată.

Ce propunea anul trecut Gabriel Biriș

Proiectul fostului secretar de stat Biriș conținea următoarele principii la capitolul contribuții sociale:

• Transferarea CAS și CASS de la angajator în venitul brut al angajatului, cu creșterea corespunzătoare a venitului brut al acestuia.
• Egalizarea CAS și a CASS la nivelul stabilit pentru salariați, și pentru profesiile liberale – PFA, PFI, drepturi de proprietate intelectuală etc.

Conform propunerii, cota totală ar urma să scadă la 21,7% din salariul brut, plătită integral de către salariat, iar angajatorul nu va mai fi obligat să plătească niciun fel de contribuţie socială la condiţii normale de lucru.

Cota de contribuţii a angajatorului va fi de 4,2% din fondul de salarii doar la condiţii deosebite de muncă şi de 8,4% la condiţii speciale de muncă.

(Citiți și: Document / Cele 3 direcții ale noii filosofii fiscale și controversele lor. Miza din spatele proiectului)

În paralel, Finanţele se asigurau că veniturile nete ale angajatului nu scad – în sensul că angajatorii vor mări corespunzător salariile brute pentru contractele aflate în derulare.

Cotele de 21,7% la CAS și 8,9% la CASS urma să fie impuse și activităților independente – PFA, PFI, drepturile de proprietate intelectuală, alte activități independente.

Noile cote at fi fost aplicate în limita maximă a 5 salarii medii.

Reacția PSD înainte de alegeri: Acestă mizerie nu se va întâmpla

La 2 zile după apariția proiectului în presă, pe data de 9 septembrie 2016, vicepreşedintele Partidului Social Democrat, deputatul Doina Pană (foto), a anunţat că formaţiunea pe care o reprezintă nu este de acord şi nu va permite modificarea Codului Fiscal.

”Vreau să asigur bistriţenii că această mizerie nu se va întâmpla. Domnul Dragnea a transmis o scrisoare deschisă către domnul Dacian Cioloş, să vină în faţa Parlamentului să spună ce ascund de trebuie să iasă cu asemenea măsuri, încât să taie veniturile şi cui, categoriilor cu o situaţie financiară de la mediu în jos… Asigur bistriţenii că PSD nu va permite să se întâmple aşa ceva, şi dacă totuşi vor avea neobrăzarea să iasă cu o ordonanţă de urgenţă, dacă vom face Guvernul, şi sper că acest lucru se va întâmpla, va fi prima măsură pe care o s-o îndreptăm”, asigura deputatul Pană, citată de presa din Bistrița.

Doina Pană era ecoul îngrijorării manifestate cu o zi înainte de către Liviu Dragnea, care îi ceruse premierului Cioloș să vină în fața Parlamentului de urgență să ofere explicații.

”Vă rog să prezentaţi de urgenţă în faţa camerelor reunite ale Parlamentului un raport privind situaţia economică reală a ţării, inclusiv nivelul de colectare a taxelor, deficitul bugetar, deficitul de cont curent, deficitul comercial şi creşterea economică estimată care stă la baza execuţiei bugetare”, arăta scrisoarea deschisă trimisă de Liviu Dragnea lui Dacian Cioloş.

Totodată, liderul PSD îi cerea prim-ministrului o poziţie clară cu privire la ”intenţiile reale ale Guvernului” pe motiv că ”informaţiile contradictorii care vin, în mod direct sau indirect, din partea membrilor executivului generează confuzie şi îngrijorare în rândul investitorilor, salariaţilor şi al tuturor celorlalţi cetăţeni”.

Aparent susținător al guvernului Cioloș, PNL s-a situat de aceeași parte cu PSD în ceesa ce privește propunerile de modificare a Codului fiscal.

Presiunile politice au provocat demisia lui Gabriel Biriș.