Surpriză de proporţii: CNP majorează cu 0,5% prognoza de creştere pe 2017. O explicație sublimă

Comisia Naţională de Prognoză, instituţie aflată în subordinea Guvernului, a majorat în prognoza de toamnă ce stă la baza alcătuirii bugetului pe anul 2018, cifra de creştere economică pentru anul în curs la 6,1%, de la valoarea de 5,6% anunţată cu doar câteva săptămâni în urmăm în prognoza preliminară de toamnă.

Astfel, valoarea utilizată ca reper pentru PIB 2017 ( inclusiv pentru deficitul bugetului general consolidat, ce ameninţă să se ducă la peste 3%), a urcat din nou. Plecată din 815,2 miliarde lei la începutul anului, am ajuns pe parcurs ( undeva după vacanţa de vară) la 837,1 miliarde lei iar acum se avansează nivelul de 842,5 miliarde lei.

Astfel, nu doar rezultatul de PIB pe anul în curs a fost reevaluat în sus cu 0,65%, dar şi toate valorile până în anul 2021. De reţinut, toate valorile prognozate pentru cursul de schimb mediu anual euro/leu au fost menţinute, în scădere de la 4,56 lei/euro pe anul în curs spre 4,50 lei în anul 2021 (?).

Semnal de alarmă pentru cei care urmăresc atent datele economiei naţionale, valorile PIB anual de până în 2021 exprimate în miliarde euro au fost eliminate din forma uzuală a tabelului prezentat de CNP. Din valorile referitoare la PIB/locuitor au rămas doar doar cele în lei iar cele exprimate în euro/locuitor au dispărut.

Explicaţia este sublimă

Explicaţia oferită de CNP pentru spectaculoasa şi unica majorare de până acum, a estimării de PIB cu o jumătate de procent în interval de doar câteva săptămâni nu putea fi găsită decât la nivelul unei radicale modificări a valorii adăugate brute în economie. Hai să vedem ce ne arată reevaluarea ritmului de dezvoltare a principalelor sectoare economice:

Întrucât ritmul de creştere de la cealaltă componentă a PIB, impozitele nete pe produs, a rămas cantonat la +4,2%, rezultă că majorarea estimării de creştere economică a apărut după ce industria ( principalul motor al economiei româneşti ) şi agricultura au fost reevaluate semnificativ în jos iar serviciile şi-au modificat creşterea în sus cu doar o zecime de procent.

Singura explicaţie plauzibilă (care ar trebui să acopere inclusiv scăderile din industrie şi agricultură !) vine din sectorul construcţiilor, unde modificarea de la 1,5% la 7% în decurs de câteva săptămâni apare ca fiind destul de bizară. Înregistrarea corectă a producţiei realizate şi, mai ales, a consului intermediar pe baza căreia a fost obţinută, va trebui urmărită cu atenţie.

Poanta modificării – 6,4% creştere pe semestrul II 2017 !

Fără a fi nevoie de cunoştinţe aprofundate de matematică, hai să simplificăm situaţia din acest moment referitoare la evoluţia PIB din partea a doua a anului. Deoarece pentru prima parte, avem deja valoarea pe seria ajustată sezonier publicată de INS, la nivelul de +5,8%.

Din varianta preliminară, ştiam că va urma o oarecare temperare a creşterii la doar +5,4% pe semestrul II, de unde ar fi rezultat valoarea perfect plauzibilă şi, altminteri, foarte bună de 5,6% pentru întregul an 2017.

Acum ne-am trezit cu o valoare MEDIE PE TOT ANUL 2017 de 6,1%. Ce înseamnă asta ? Păi, ca la şcoala generală, asta înseamnă că avem nevoie nu de +5,4% în partea a doua a anului să ne iasă media, ci de +6,4% ! Adică nu o oarecare temperare a creşterii ci o accelerare destul de puternică, cu stabilirea unui nou record european în materie.

În acest scop, deflatorul PIB, cel care măsoară preţurile din economie şi cu care se micşorează apoi valorile nominale ale PIB pentru a face trecerea în preţurile perioadei de bază, mai pe înţeles CREŞTEREA ECONOMICĂ REALĂ, a fost majorat discret de la 4,1% la 4,2%. Iar asta deşi inflaţia măsurată prin indicele preţurilor de consum a fost reevaluată în sus de la 1,9% la 2,2% ( şi de la 2,3% la 2,6% pentru 2018, când deflatorul apare în continuare ca fiind 2,1 !?).

Evident, situaţia creată prin aceste bulversări de indicatori din care rezultă majoarea PIB prognozat seamănă cu bancurile de la Radio Erevan. Ceea ce ar constitui un bun prilej de glume pe seama statisticii, dacă datele CNP nu ar sta la baza întocmirii bugetului pe anul 2018. An în care ar putea să nu ne mai ardă de glume.