Șapte state – România, Portugalia, Spania, Republica Cehă, Italia, Franţa şi Luxemburg – s-au angajat miercuri, la summitul ONU că anul acesta vor primi de peste zece ori mai mulţi refugiaţi decât în 2015, fie prin mecanismul european al cotelor obligatorii, fie separat, scrie Deutsche Welle.
Promisiunea vine în contextul în care preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a anunţat la dezbaterea la nivel înalt a Adunării Generale a ONU că zeci de state s-au angajat să primească în total 360.000 de refugiaţi în anul 2017, dublu faţă de valorile actuale.
Barack Obama a declarat că această criză a refugiaţilor este „un test al sistemului nostru internaţional în care toate naţiunile trebuie să împartă responsabilităţile noastre colective, deoarece marea majoritate a refugiaţilor sunt primiţi în doar 10 ţări”.
„Trebuie să recunoaştem că refugiaţii sunt un simptom al unor eşecuri mai mari, fie că este vorba despre război, tensiuni etice sau persecutare”, a spus el.
În cazul României, creșterea nu este impresionantă, deoarece statistica de anul trecut pe imigrație este modestă, țara noastră fiind unul dintre statele care nu au au fost atinse de criza europeană a refugiaților: Prin creșterea numărului, România s-ar ridica,practic, la cota asumată, fără o suplimentare a acesteia.
Datele oficiale privind imigranții și protecția acestora, în 2015:
- au fost soluționate 1.151 de cereri de protecție internațională
- acordată o formă de protecție în 472 de cazuri
- din cei care au primit protecție, 230 au obținut statut de refugiat și 242 – protecție subsidiară
- au beneficiat de programele de integrare 204 de străini cu o formă de protecție
- capacitate de cazare este de 920 de locuri
- gradul mediu de ocupare pe parcursul anului 2015 a fost de 18%
- majoritatea cetățenilor sirieni care au cerut azil sunt, de regulă, membri de familie, rude sau apropiaţi ai unor cetățeni sirieni stabiliți în țara noastră
Principalele țări de origine:
Niciunul dintre acești imigranți nu a fost adus prin mecanismul european de redistribuire convenit anul trecut – primii 15 refugiați (din cota națională de peste 6.000 de refugiați ce ar trebui preluați din Grecia și Italia în doi ani), au ajuns în România abia în martie 2016.
De zece ori mai mult înseamnă 2.300 de refugiați, adică mai puțin de jumătate din totalul obligatoriu asumat și exact cota ce-i revenea României anul acesta – 2.362 de refugiați.
Cu alte cuvinte, România s-a angajatul la summitul din New York să respecte ceea ce a promis la Bruxelles.
În primele luni de anul acesta, s-au înregistrat 440 de cereri de protecție, din care 132 au primit statut de refugiat.
Trebuie menționat că mulți dintre cei ajunși ilegal în România au încercat chiar și de mai multe ori să intre în spațiul Schengen (prin Ungaria) pentru a se pleca apoi mai departe, spre o destinație din Occidentul bogat.
România este pregătită pentru un flux maxim de 20.000 de imigranți
Anul trecut, Inspectoratul General pentru Migrări (IGI) a fost elaborat Planul de măsuri privind modul de intervenţie concretă în cazul unui aflux mare de migranţi.
Acesta conține măsuri de intervenţie și de gestionare a unui aflux mare de migranţi – de 20.000 de persoane – sau care, într-o perioadă foarte scurtă poate ajunge la această cifră.
La nevoie, capacitatea de cazare (920 locuri) va putea fi suplimentată cu încă 550 de locuri.
De asemenea, anul trecut au fost stabilite două tabere temporare pentru primirea migranţilor, la Lunga şi Moraviţa.
MAE precizează că România nu și-a asumat obligații suplimentare
MAE a trimis un comunicat pentru a explica faptul că România nu și-a asumat nimic în plus față de obligațiile stabilite deja:
„La Summit-ul liderilor pe problema refugiaților de la New York, România a pus în valoare ceea ce a făcut în acest domeniu, dar nu și-a asumat angajamente suplimentare de relocare față de decizia luată la nivel european.
În contextul eforturilor la nivel UE de gestionare a migrației, România participă la răspunsul comun european în domeniu, prin implementarea deciziilor de relocare internă adoptate în cursul anului 2015 şi, prin participarea pe baze voluntare, la procesul de relocare externă, respectiv de susținere activă a avansării dialogului cu statele terțe de origine și de tranzit pentru combaterea cauzelor profunde ale acestui fenomen.
România rămâne angajată în implementarea acestor angajamente, despre care opinia publică a fost informată în repetate rânduri”, se spune în comunicat.
