La obiect

Decembrie 2019 – inflaţia a depășit conjunctural pragul de patru procente

Creşterea preţurilor de consum în decembrie 2019 a fost de 0,42%, semnificativ mai mare față de valoarea consemnată în urmă cu 12 luni (0,16%), ceea… Mai mult

14.01.2020

La obiect

Creșterea PIB continuă să scadă. Industria, la -2,7% ca volum pe T3 2019

INS a confirmat valoarea de 3% creștere economică pe trimestrul III 2019 și, implicit, traiectoria descendentă a acestui indicator pe parcursul anului în curs. De… Mai mult

14.01.2020

La obiect

Contul curent la unsprezece luni, pe minus cu aproape zece miliarde de euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după primele unsprezece luni ale anului în curs, un deficit de aproape zece miliarde de euro sau… Mai mult

14.01.2020

La obiect

Noiembrie 2019: salariul real, +10%, productivitatea muncii, -1%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna noiembrie 2019 a fost de 5.196 lei, cu 2,1% mai mare faţă de luna… Mai mult

13.01.2020

Cronicile

Summitul extraordinar al eurozonei: Grecia primeşte încă 158 de miliarde. Ţările în dificultate – termene şi dobânzi mai flexibile

de Sorin Negoiţă 22.7.2011

Grecia va fi sprijinită cu un nou împrumut de salvare, de această dată ridicat la 158 de miliarde de euro, din partea Comisiei Europene, Fondului Monetar Internaţional şi sectorului privat creanţier statului elen, au decis, joi, liderii ţărilor din zona euro, după o şedinţă de peste opt ore, la Bruxelles.

”Am ajuns la un acord asupra noului program de asistenţă pentru a acoperi deplin nevoile de finanţare ale Greciei”, a sus preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, la finalul reuniunii.

Ţările europene şi FMI vor contribui la salvarea Greciei cu 109 miliarde de euro, iar sectorul privat creanţier al Greciei va veni cu restul de 49 de miliarde euro., din care 37 de miliarde  de euro vor fi ”contribuţia voluntară” a băncilor.

Sectorul bancar –prins între taxa pentru salvarea Greciei şi ”contribuţia voluntară”

În urma unor discuţii avute de cancelarul gemman Angela Merkel cu preşedintele francez Nicolas sarkozy şi cu şeful Bănci Centrale Europene, Jean Claude Trichet, în ajunul reuniunii şefilor de state sau de guverne ai eurozonei, s-a stabilit ca băncile să nu fie supuse unei taxe speciale pentru ajutorarea băncilor, conform reuters.

Astfel, s-a ajuns la soluţia ”contribuţiei voluntare” enunţate astfel şi de Van Rompuy.

De asemenea, potrivit unui proiect iniţial al declaraţiei de la Bruxelles, dezvăluit AFP de un diplomat, sunt sunt prevăzute trei variante pentru contribuţia sectorului privat: o cumpărare a creanţelor lor, un schimb al obligaţiunilor lor cu obligaţiuni pe termen mai lung, de până la 30 de ani, sau o rostogolire a acestor obligaţiuni.

În cadrul planului de salvare, liderii eurozonei impun sporirea sustenabilităţii datoriei greceşti, măsuri pentru stoparea riscului contagiunii la alte ţări din zona euro, precum şi un angajament ferm pentru consolidarea guvernării zonei euro.

”Trebuie să acţionăm rapid şi în comun. Nu voi lăsa ca o situaţie dificilă să devină una periculoasă’”, a subliniat belgianul Van Rompuy.

Ţările în dificultate – păsuite mai mult la împrumutul european

La rândul lui, preşedintele Băncii Centrale Europene, francezul Jean-Claude Trichet, a salutat participarea sectorului privat la programul de asistenţă pentru Atena, precum şi măsurile pentru creşterea flexibilităţii Instrumentului European de Stabilitate Financiară (EFSF).

”Noul program de sprijin al UE şi FMI este crucial pentru stabilizarea finanţelor publice şi pentru garantarea sustenabilităţii datoriei publice a Greciei”, a spus Trichet.

De asemenea, liderii zonei euro vor să extindă de la 7 ani la 15-30 de ani maturitatea pentru împrumuturile acordate ţărilor în dificultate şi în acelaşi timp să reducă dobânda, de la 4,5% la 3,5%,  pentru aceste împrumuturi, a declarat pentru AFP un diplomat european, care a citat priectul iniţial al declaraţiei de la Bruxelles.

În primăvara anului 2010, Grecia a beneficiat de un plan de salvare în valoare de 110 miliarde de euro pe trei ani, însă acesta s-a dovedit insuficient pentru ţara care a ajuns la o datorie publică de 350 miliarde de euro.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.7.2011

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministrul Finanțelor: Vămuirea la destinație – soluție luată în calcul pentru reducerea evaziunii fiscale

Vladimir Ionescu

Una dintre soluţiile avute în vedere pentru reducerea evaziunii fiscale ar putea fi vămuirea la destinaţie, așa cum a procedat și Ungaria, a declarat sâmbătă… Mai mult

Europa

Întâlnire Merkel – Erdogan, la Istanbul: Germania oferă ajutor pentru construirea a 1.000 “adăposturi solide” în nordul Siriei

Iulian Soare

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi cancelarul german Angela Merkel au îndemnat vineri la consolidarea armistiţiului fragil din Libia, Ankara atenţionând împotriva unei propagări a… Mai mult

Europa

Brexit / Premierul Boris Johnson a semnat acordul de ieșire din UE

Iulian Soare

Premierul britanic Boris Johnson a anunțat vineri seara, pe Twitter, că a semnat acordul de ieșire a Regatului Unit din Uniunea Europeană, prevăzut pentru 31… Mai mult

Europa

OMV Petrom a demarat procesul de vânzare a activelor sale din Kazahstan

Iulian Soare

OMV Petrom a demarat procesul de vânzare a câmpurilor de petrol şi gaze deținute în Kazahstan, singurele sale active de peste hotare, potrivit documentelor de… Mai mult

Stiri

Coronavirusul a ajuns în Europa și Australia. OMS: Țările să se pregătească de răspândirea virusului ucigaș

Iulian Soare

Primele trei cazuri de îmbolnăviri cu noul coronavirus au fost confirmate în Europa, în Franța, și tot sâmbătă a fost identificat și primul pacient pozitiv… Mai mult

Stiri

Parcul auto din România a depășit 8,2 mil. vehicule – infrastructura nu ține pasul. Tendințele în UE

Iulian Soare

Parcul auto din România a crescut la peste 8,2 milioane vehicule în 2018 însă infrastructura rutieră nu ţine pasul, arată un studiu PwC Digital Auto… Mai mult

Stiri

România va înființa, cu fonduri europene, un Institut Național de Genomică

Vladimir Ionescu

România va avea un Institut Naţional de Genomică, ce va permite României să progreseze în domeniul geneticii umane, a anunţat vineri ministrul Fondurilor Europene, Marcel… Mai mult