Grecia va fi sprijinită cu un nou împrumut de salvare, de această dată ridicat la 158 de miliarde de euro, din partea Comisiei Europene, Fondului Monetar Internaţional şi sectorului privat creanţier statului elen, au decis, joi, liderii ţărilor din zona euro, după o şedinţă de peste opt ore, la Bruxelles.
”Am ajuns la un acord asupra noului program de asistenţă pentru a acoperi deplin nevoile de finanţare ale Greciei”, a sus preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, la finalul reuniunii.
Ţările europene şi FMI vor contribui la salvarea Greciei cu 109 miliarde de euro, iar sectorul privat creanţier al Greciei va veni cu restul de 49 de miliarde euro., din care 37 de miliarde de euro vor fi ”contribuţia voluntară” a băncilor.
Sectorul bancar –prins între taxa pentru salvarea Greciei şi ”contribuţia voluntară”
În urma unor discuţii avute de cancelarul gemman Angela Merkel cu preşedintele francez Nicolas sarkozy şi cu şeful Bănci Centrale Europene, Jean Claude Trichet, în ajunul reuniunii şefilor de state sau de guverne ai eurozonei, s-a stabilit ca băncile să nu fie supuse unei taxe speciale pentru ajutorarea băncilor, conform reuters.
Astfel, s-a ajuns la soluţia ”contribuţiei voluntare” enunţate astfel şi de Van Rompuy.
De asemenea, potrivit unui proiect iniţial al declaraţiei de la Bruxelles, dezvăluit AFP de un diplomat, sunt sunt prevăzute trei variante pentru contribuţia sectorului privat: o cumpărare a creanţelor lor, un schimb al obligaţiunilor lor cu obligaţiuni pe termen mai lung, de până la 30 de ani, sau o rostogolire a acestor obligaţiuni.
În cadrul planului de salvare, liderii eurozonei impun sporirea sustenabilităţii datoriei greceşti, măsuri pentru stoparea riscului contagiunii la alte ţări din zona euro, precum şi un angajament ferm pentru consolidarea guvernării zonei euro.
”Trebuie să acţionăm rapid şi în comun. Nu voi lăsa ca o situaţie dificilă să devină una periculoasă’”, a subliniat belgianul Van Rompuy.
Ţările în dificultate – păsuite mai mult la împrumutul european
La rândul lui, preşedintele Băncii Centrale Europene, francezul Jean-Claude Trichet, a salutat participarea sectorului privat la programul de asistenţă pentru Atena, precum şi măsurile pentru creşterea flexibilităţii Instrumentului European de Stabilitate Financiară (EFSF).
”Noul program de sprijin al UE şi FMI este crucial pentru stabilizarea finanţelor publice şi pentru garantarea sustenabilităţii datoriei publice a Greciei”, a spus Trichet.
De asemenea, liderii zonei euro vor să extindă de la 7 ani la 15-30 de ani maturitatea pentru împrumuturile acordate ţărilor în dificultate şi în acelaşi timp să reducă dobânda, de la 4,5% la 3,5%, pentru aceste împrumuturi, a declarat pentru AFP un diplomat european, care a citat priectul iniţial al declaraţiei de la Bruxelles.
În primăvara anului 2010, Grecia a beneficiat de un plan de salvare în valoare de 110 miliarde de euro pe trei ani, însă acesta s-a dovedit insuficient pentru ţara care a ajuns la o datorie publică de 350 miliarde de euro.
Urmărește-ne pe Google News
