fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Institutul de la Măgurele nu mai are Consiliu Științific – 95 de cercetători cer demiterea directorului general, Ministerul pregătește clarificarea legislației

Aproape 100 de cercetători de la celebrul Institut Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei solicită într-o scrisoare deschisă înlocuirea din… Mai mult

24.06.2020

Analiză

Prețurile energiei – România, fruntașă la scumpirea curentului electric și la ieftinirea gazelor naturale

România s-a situat în a doua jumătate a anului 2019 pe locul patru între statele membre UE la creșterea prețului curentului electric livrat consumatorilor casnici,… Mai mult

24.06.2020

Chestiunea

Planul, proiectele și hărțile megaproiectului de relansare economică a UE propus de Institutul de Studii Economice din Viena. România – între marii beneficiari

Institutul pentru Studii Economice din Viena propune un plan de investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro, care s-ar putea realiza în următorii… Mai mult

23.06.2020

Europa

Tabloul european al Inovării 2020: Marile probleme ale României, care are un decalaj de peste 68% față de media UE

România rămâne cel mai slab inovator din UE, cu un scor în clasamentul indicatorilor de anul trecut situat la doar 31,6% din performanța media a… Mai mult

23.06.2020

Summitul Consiliului European: Ce și cât are de negociat Traian Băsescu la Bruxelles

de Claudiu Zamfir 6.2.2013

Președintele Traian Băsescu merge joi la Consiliul European cu misiunea dificilă de a conserva cât mai mult din alocarea de fonduri europene propusă de Comisia Europeană pentru România în Cadrul Financiar Multianual 2014-2020.

Între 40,5 miliarde și 41 de miliarde de euro se situează alocarea de fonduri europene sub care Traian Băsescu nu trebuie să scadă în urma negocierilor cu nucleul statelor net contributoare, care se opun alocării suplimentare pentru politica de coeziune și Politica Agricolă Comună, conform cifrelor discutate în negocierile de dinaintea summitului.

Din această alocare de fonduri UE țintită de România, 21,7-28 de miliarde de euro reprezintă fondurile structurale și de coeziune.

La aceste cifre s-a ajuns după ce inițial propunerea de Cadru Multianual Financiar făcută de președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, prevedea pentru România fonduri europene totale de 48 de miliarde de euro în perioada 2014-2020, din care 28 de miliarde numai pentru politica de coeziune.

În noiembrie 2012, Barroso a propus un buget total pentru UE de 1.033 de miliarde de euro în perioada 2014-2020, însă ulterior președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a avansat un proiect de buget cu 75 de miliarde de euro mai mic.

Nici această tăiere nu a mulțumit statele net contributoare, care au cerut reduceri cu până la 200 de miliarde de euro.

În mesajul său de dinaintea summitului de joi și vineri, președintele Consiliului European a făcut apel la liderii statelor UE să accepte un compromis în cadrul reuniunii, în condițiile în care statele membre trebuie să ajungă la un consens și cu Parlamentul European.

Van Rompuy a trasat și principiile pe care trebuie să stea viitorul buget al UE:

  • Trebuie să ajute la combaterea celor mai urgente probleme, iar cea mai mare provocare în Europa în acest moment este șomajul în rândul tinerilor.
  • Bugetul trebuie să fie un motor de creștere și creare de locuri de muncă, deci trebuie să fie crescute cheltuielile în termeni reali din domeniile cerectării, invovării și educației.
  • Trebuie să fie un buget al moderației și, pentru prima dată va fi o tăiere în termeni reali.

Argumentele României sunt subminate de rata slabă de absobție

Cea mai mare dificultate cu care președintele Băsescu se va confrunta în negocierile cu ceilalți lideri europeni vine chiar din România – slaba absorbție de fonduri structurale și de coeziune în actualul exercițiu bugetar.

Pentru perioada 2007-2013, României i s-au alocat 25,4 miliarde de euro, fonduri europene, din care aproape 20 de miliarde de euro, fonduri structurale și de coeziune.

Din fondurile structurale și de coeziune, în perioada 1 ianuarie 2007-31 ianuarie 2013, România a reușit să absoarbă de la Comisia Europeană 2,204 miliarde de euro, adică o rată efectivă de absorbție de 11,47%, în termeni de plăți certificate și rambursate de Executivul european.

În total, însă, România a transmis la Comisie cereri de rambursare de 2,866 miliarde de euro, adică 14,92% din alocarea de fonduri structurale și de coeziune.

Din ianuarie 2007 și până în vara lui 2011, România nu reușise să absoarbă decât 3% din fondurile structurale și de coeziune. Până în anul 2015 mai are țara la dispoziție alocarea de fonduri structurale pentru actualul exercițiu financiar.

Premierul Ponta: România își propune să piardă cât mai puțin din propunerea lui Barroso

Marți, înainte de ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, Băsescu a discutat cu premierul Victor Ponta despre poziția României la Consiliul European, obiectivul făcut public de șeful Guvernului fiind pierderea unei sume cât mai mici din alocarea de 48 de miliarde de euro din propunerea inițială a lui Barroso.

”În propunerea iniţială a preşedintelui Barroso, România avea o alocare 2014 – 2020 bună, spre foarte bună, undeva aproape de 48 miliarde de euro. Acum, dacă nu reuşim să obţinem cei 48 de miliarde de euro şi probabil va fi dificil să îi obţinem pe toţi, este foarte important să pierdem cât mai puţin. Adică e o mare diferenţă dacă pierdem 1 miliard sau dacă pierdem 10. Dincolo de sprijinul tehnic, de sprijinul politic, mă bazez pe domnul preşedinte Băsescu şi pe experienţa sa de negociator să obţină cât mai mulţi bani pentru România”, a spus Victor Ponta.

La începutul săptămânii, prim-ministrul Ponta a avut întâlniri la Bruxelles cu Barroso, cu van Rompuy și cu comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn.

”Am exprimat sprijinul României, al președintelui, al Guvernului față de ajungerea la un acord cu privire la Cadrul Financiar Multianual la Consiliul European din această săptămână. Avem mari așteptări în legătură cu perioada 2014 – 2020. Este nevoie de o creștere a fondurilor de coeziune și a plăților din agricultură. Sunt sigur însă că acordul final va ține seama și de interesele României și va respecta și obiectivul Uniunii Europene de a exista mai multă coeziune între statele membre și de a se reduce diferențele între statele membre mai vechi și mai noi”, a afirmat premierul, la Bruxelles.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.2.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Aventuri în țara laptelui: Lactalis închide fabricile de lapte de la Vatra Dornei și Floreni, care produceau sub brandul La Dorna

Razvan Diaconu

Lactalis a anunțat vineri că a decis să închidă unitățile de producție din Floreni și Vatra Dornei. Grupul  francez  motivează că a luat „această decizie… Mai mult

Europa

România este considerată nesigură de Marea Britanie din punctul de vedere al infectării cu  Covid-19

Iulian Soare

România nu a fost inclusă pe lista celor 59 de țări considerate “sigure” comunicată vineri de    Departamentul de Transport al Guvernului Marii Britanii. Prin… Mai mult

Stiri

ONRC: Numărul de firme dizolvate a scăzut cu peste 31%, în primele cinci luni din 2020

Adrian N Ionescu

Numărul de firme dizolvate a scăzut cu 31,66% în primele cinci luni din 2020, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, la 9.675, faţă de… Mai mult

Stiri

Remdesivir, primul medicament împotriva Covid-19 autorizat de UE. SUA a cumpărat 90% din producția următoarelor 3 luni

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a autorizat vineri “punerea pe piaţă condiţionată” a antiviralului Remdesivir la nivelul Uniunii Europene, utilizat în tratamentul pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus. Compania… Mai mult

Stiri

Alpha Bank România lansează aplicația care transformă telefonul mobil în POS

Vladimir Ionescu

Alpha Bank este prima bancă din România care va lansa o aplicație ce transformă telefonul mobil în POS. Soluția este compatibilă cu dispozitivele mobile Android… Mai mult

Stiri

Resursele României, exploatate fără plata taxelor și redevențelor – dezastru la ANRM constatat de Corpul de control al premierului

Razvan Diaconu

Guvernul a anunțat vineri că a transmis Parchetului raportul de control pe care Corpul de Control al premierului l-a finalizat recent la Agenția Națională pentru… Mai mult

Stiri

Majoritatea companiilor germane din România văd o scădere de până la 50% a afacerilor – sondaj AHK

Adrian N Ionescu

Mai mult de jumătate din companiile germane din România se aşteaptă la scăderi ale cifrei de afaceri între 10 şi 50%, în 2020, iar un… Mai mult