Presiunea asupra liderilor europeni de a ajunge la un acord pe tema pachetului de salvare și relansare a economiei UE continuă să crească, în a doua zi a summit-ului de la Bruxelles, primul în care șefii de stat și de guvern se întâlnesc în persoană după izbucnirea pandemiei. Mai multe variante și propuneri au fost lansate în discuțiile de până acum, potrivit documentelor obținute de presa internațională.
O propunere lansată sâmbătă, consultată de Bloomberg, ar menține dimensiunea programului, dar ar reduce cu 50 de miliarde de euro valoarea granturilor directe. Astfel, statele membre ar urma să primească 450 de miliarde de euro sub formă de granturi, iar 300 de miliarde ar fi credite, potrivit draftului menit să convingă țările ”inflexibile” din nord, conduse de Olanda.
Premierul olandez, Mark Rutte, a apărat poziția statelor frugale care insistă să aibă drept de veto în ceea ce privește distribuția granturilor europene, astfel încât să poată bloca banii în situația în care nu sunt de acord cu planul de reforme prezentat de un anumit stat sau dacă planul nu este respectat.
Această solicitare este respinsă de state precum Spania, Italia sau Grecia care au amintiri neplăcute din perioada crizei datoriilor suverane din zona euro, în care negocierea pachetelor de sprijin financiar a venit la pachet cu restricții bugetare ”dureroase”.
Președintele Consiliului UE Charles Michel a propus ca statele să prezinte un set de reforme structurale în schimbul granturilor, reforme care să fie bazate pe recomandările Comisiei Europene din cadrul Semestrului European. Pe baza analizelor făcute de executivul european, Consiliului ar urma să aprobe granturile, cu o majoritate calificată. Olanda dorește unanimitate, potrivit Euractiv.
O propunere care a circulat în rândul liderilor europeni vineri prevedea o alternativă, ”o frână de urgență”. Un număr nespecificat de state membre ar putea solicita Consiliului oprirea plăților către un stat membru, în situația în care acesta se abate de la planul de reforme agreat.